Julian Assange se confruntă cu o condamnare-record la 175 de ani de închisoare pentru publicarea de documente clasificate și va trebui să demonteze nu mai puțin de 18 capete de acuzare.

Fodatorul WikiLeaks, controversatul Julian Assange, ar putea executa o condamnare la închisoare de 175 de ani, dacă Marea Britanie va fi de acord să îl extrădeze în Statele Unite. Audierea lui Assange în procesul de extrădare s-a reluat, luni, la Londra, australianul fiind acuzat de publicarea neautorizată de documente și date clasificate despre uciderea de civili de către armata americană.

În total, acesta trebuie să demonteze nu mai puțin de 18 capete de acuzare din partea acuzatorilor săi, dintre care 17 intră sub incidența severului Espionage Act al Statelor Unite. Este pentru prima oară când Assange va compărea în persoană în fața tribunalului care îi judecă dosarul.

Luni, avertizorul de integrare va fi transferat la Central Criminal Court din Londra, unde în următoarele 3 săptămâni i se va hotărî soarta. Locația de maximă securitate din estul capitalei Marii Britanii a fost construită special pentru detenția teroriștilor și criminalilor, iar condițiile de detenție de aici sunt asemuite de jurnaliștii de la BBC cu cele de la renumita „închisoare a morții” de peste Ocean, Guantanamo Bay. Însă sunt cel puțin 8 închisori în Londra, mai remarcă aceștia, care l-ar putea găzdui pe Assange, remarcă britanicii.

Inamici de gradul zero

Dacă va fi extrădat Statelor Unite, Assange riscă detenția pentru nu mai puțin de 175 de ani, adică ce i-a rămas de trăit din viața asta, el având în prezent 49 de ani, și ceva în plus, în cazul în care crede în viața de apoi. Audierile în vederea extrădării, care debutează luni, vor fi asistate și de Heike Hänsel, membră a Bundestag-ului, camera inferioară a Parlamentului german. Aceasta a denunțat un proces „motivat politic cu o tintă clară: un jurnalist de investigații care a lucrat pe sol european”, potrivit Deusche Welle.

Până acum Assange a fost distins cu numeroase premii jurnalistice grație dezvăluirilor sale, însă și-a făcut și inamici redutabili, lucru vizibil în iulie 2017, când Mike Pompeo, la vremea aceea director CIA, a numit WikiLeaks „un serviciu de informații ostil și apatrid”. În 2010, WikiLeaks a publicat în jur de jumătate de million de documente clasificate despre războaiele din Irak și Afganistan, inclusiv documente referitoare la crimele de război comise de trupele americane. În 2011, WikiLeaks a plusat publicând probe zdrobitoare ale convorbirilor diplomaților de la mai multe ambasade americane, de asemenea în regim clasificat.

Directorul organizației Reporteri Fără Frontiere Germania, Christian Mihr, consideră că Assange „a pavat drumul pentru manevrarea de către jurnalism a unei mari cantități de date la momentul actual”. El  a declarat că organizația pe care o reprezintă va lupta pentru ca Assange să aibă parte de un proces echitabil, mai ales că Assange reprezintă tot ce înseamnă a nu face compromisuri, potrivit acestuia.

Un proces echitabil?

Cazul Assange marchează „o eludare a supremației legii”, consideră revoltat Nils Melzer, raportor special al Națiunilor Unite pentru tortură.

„Lui Assange nu i se garantează ceea ce li se permite chiar și celor mai atroce criminali de război, de exemplu la Haga. Nu are acces la avocați americani și are un acces foarte limitat la avocații săi britanici, iar accesul la documentele legale este aproape inexistent  Sunt violări procedurale foarte grave, care sunt absolut non-necesare și nejustificate”, a declarat Melzer, care este și profesor de drept international al Universității din Glasgow.

În plus, australianului i-a fost încălcat dreptul la comunicare privată cu avocații săi în perioada când a stat ascuns la Ambasada Ecuadorului din Londra, unde a fost spionat de către americani, potrivit unor dezvăluiri. La jumătatea lunii august, peste 160 de avocați au solicitat eliberarea lui Assange într-o scrisoare deschisă adresată premierului Boris Johnson. Potrivit semnatarilor, Assange se va confrunta cu o simulare de proces. Avocații săi spun că nu li s-a acordat suficient timp pentru a examina un nou rechizitoriu american.

Scrisoarea avocaților este însă doar una dintr-o lungă serie de petiții și scrisori deschise în favoarea lui Assange. În luna iulie, 40 de asociații jurnalistice, inclusiv Reporteri fără frontiere, Federația Internațională a Jurnaliștilor și PEN International, au solicitat guvernului britanic eliberarea sa. Aceeași cerere a fost formulată anterior de peste 200 de doctori din 33 de țări. În februarie a.c., peste 130 de lideri politici și oameni de cultură germani de anvergură au semnat o petiție în același scop.

Ca și în cazul Edward Snowden, americanii îl consideră însă pe Assange un hacker, nu un jurnalist și cu atât mai puțin un avertizor de integritate. Totuși, cele 18 capete de acuzare ar putea fi în final doar 3, estimează Nils Melzer, care consideră că Statele Unite au ca obiectiv principal al acestui mult-mediatizat proces să ofere un exemplu la scară mondială despre supremația legii în fața unei afaceri de spionaj de înalt nivel, mai degrabă decât să provoace un scandal internațional care să îl victimeze în ochii întregii lumi pe Assange, concluzionează Deutsche Welle.