Campionii păcii, ştiinţei şi literaturii, aliniaţi pentru cele mai importante distincţii ale anului.

Sezonul prestigioaselor Premii Nobel 2007 a debutat la începutul săptă- mânii, însă intenţiile membrilor Comitetului Nobel au fost ca de obicei insondabile, în lipsa unor liste cu candidaţi. Interesul suscitat de anunţarea Premiilor Nobel depăşeşte cu mult sfera cercurilor ştiinţifice sau artistice de profil, notorietatea acestor distincţii acordate de peste 100 de ani influenţând considerabil evoluţia ulterioară a câştigătorilor. Fondat de omul de ştiinţă suedez Alfred Nobel, „părintele“ dinamitei, premiul care-i poartă numele a fost decernat pentru prima oară în 1901. Laureaţii au ocazia să strângă mâna suveranului Suediei şi primesc o medalie de aur, plus un cec de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de euro), în cursul unei ceremonii care se desfăşoară pe 10 decembrie. Anul acesta, Nobelul pentru Pace ar putea fi acordat pentru acţiuni de combatere a încălzirii globale. În ce priveşte Nobelul pentru Literatură, orice pronostic ar fi aleatoriu, iar cercurile literare suedeze sunt divizate în ce priveşte provenienţa câştigătorului, întrebându-se dacă se va opta pentru un outsider sau pentru un nume consacrat. LITERATURĂ Mario Vargas Llosa, candidat veşnic Premiul Nobel pentru Literatură, care va fi anunţat astăzi, a încins spiritele în lumea literaţilor, în ultimele săptămâni. Joia trecută, 15 membri ai Academiei Suedeze au decis cine va primi 1,53 de milioane de dolari şi medalia Nobel, într-o discreţie totală, în timp ce speculaţ iile, ca şi pariurile, au luat avânt. Casa de pariuri on-line Ladbrokes, care i-a indicat corect pe ultimii trei laureaţi - inclusiv pe controversatul Orhan Pamuk, câştigă- torul din 2006 - mizează pe americanul Philip Roth, cotat cu o şansă de 5 la 1.

Îi urmează eseistul italian Claudio Magris - aflat pe locul întâi acum o săptămână - şi australianul Les Murray, ambii cu o cotă de 6/1. Şanse serioase la un Nobel îi sunt date şi japonezului Haruki Murakami, care vine pe locul cinci, după suedezul Thomas Tranströmer. În top zece intră şi israelianul Amos Oz, poetul Adonis sau nuvelista americană Joyce Carol Oates. Singurul care împacă şi gusturile criticilor e Philip Roth. Herta Müller, în clasamente Criticii şi scriitorii români nu văd cu ochi buni topul Ladbrokes: preferaţii lor se găsesc la finalul listei de pariuri.

„Din păcate, ca şi la alte ediţii, nominalizările nu reflectă o scară de valori descrescă toare, ci diferite considerente «geostrategice» care nu au nimic de-a face cu literatura. Llosa, Kundera, Umberto Eco după Murray, Tranströmer, Nooteboom? Să fim serioşi!“, exclamă criticul Daniel Cristea-Enache. Capătul clasamentului e „tapetat“ cu nume grele: Mario Vargas Llosa (care candidează la premiu de mai mulţi ani), Umberto Eco, Michel Tournier, toţi cotaţi cu 50/1. Ceva mai multe voturi (40/1) au primit Carlos Fuentes, Ian McEwan, John Updike şi scriitoarea de origine română Herta Müller. Cărtărescu mizează pe un autor american Nicolae Manolescu consideră că Nobelul e puternic politizat. O demonstrează premiul dat lui Orhan Pamuk, anul trecut, când volumele sale despre genocidul kurzilor făceau valuri în Turcia. „Eu i-aş premia pe cei din capă- tul listei de pariuri, fără îndoială. Updike, Llosa, Pynchon. Şi Amos Oz. Din păcate, s-ar putea să nu ia niciunul dintre ei, deoarece criteriile de valoare tind să fie acoperite de cele geopolitice. Ceea ce e o mare nenorocire“. Întrebat recent despre acest aspect, Horace Engdahl, secretarul Academiei Suedeze, a declarat pentru AFP: „Nu discutăm niciodată aspecte politice“. Criticul Adriana Babeţi i-ar întinde premiul, fără să clipească, lui Mario Vargas Llosa. Mircea Cărtărescu presimte însă că distincţ ia va lua calea Americii.

„Nu pot face nicio previziune nici pentru acest an. Sunt prea multe variabile de care trebuie ţinut seama. Ceva îmi spune că e rândul unui autor din Statele Unite. Însă, cum spuneam, e loterie“, subliniază scriitorul. EROI ÎNTR-UN RĂZBOI MODERN Campionii păcii se luptă cu încălzirea globală Al Gore şi canadianca de origine inuită Sheila Watt-Cloutier, doi campioni ai luptei contra încălzirii globale, se numără printre principalii pretendenţi la Premiul Nobel pentru Pace, care va fi atribuit vineri, la Oslo. AFP notează că dintre cei 181 de candidaţi înscrişi pentru înalta distincţie, Comitetul Nobel ar putea să aleagă în acest an o personalitate angajată în combaterea încălzirii planetare, descrisă de majoritatea oamenilor de ştiinţă ca o ameninţare majoră la adresa umanităţii în ansamblul său. „Am luat deja o decizie, iar aceasta va fi anunţată vineri“, a declarat Geir Lundestad, secretarul Comitetului, refuzând să facă alte comentarii. În ceea ce priveşte sorţii, Stein Toennesson, directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo, apreciază că şansa aparţine lui Al Gore şi Sheilei Watt-Cloutier, „nominalizaţi“ împreună de doi parlamentari norvegieni. „În acest an, în care problema climatică este în centrul atenţiei tuturor, Comitetul Nobel poate opta pentru procesul de conştientizare şi să acorde premiul pentru Gore şi Watt-Cloutier“, a declarat el. „Adevărul incomod“ şi „dreptul la frig“ Fost vicepreşedinte american şi candidat democrat perdant în alegerile prezidenţiale din 2000, Al Gore, în vârstă de 59 de ani, a contribuit la popularizarea problemei climatice prin pelicula „Un Adevăr Incomod“, un documentar de succes premiat şi cu două Oscaruri. Mult mai puţin cunoscuta Sheila Watt-Cloutier, în vârstă de 53 de ani, este o inuită din Quebec, care apără „dreptul la frig“ pentru populaţiile din zona Arcticii, unde termometrele urcă de două ori mai repede decât în alte părţi ale globului. Recompensarea celor doi s-ar produce la momentul oportun, în perspectiva Conferinţei din Bali, unde în perioada 3-14 decembrie se vor dezbate noi măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, după anul 2012, a adăugat Toennesson. Pronosticarea laureaţilor este extrem de dificilă, în condiţiile în care identitatea candidaţilor este ţinută secretă 50 de ani. CADOU ANIVERSAR Premiu pentru reacţii de suprafaţă Comitetul Nobel a decernat ieri premiul pentru Chimie omului de ştiinţă german Gerhard Ertl, pentru lucrările sale în domeniul reacţiilor chimice de suprafaţă, care au avut numeroase aplicaţii industriale.

„Acest domeniu ştiin- ţific este important pentru industria chimică şi ne poate ajuta să înţelegem diverse procese, precum ruginirea şi modul de funcţionare a catalizatorilor maşinii“, a indicat comitetul Nobel. Ertl a fost surprins de acest anunţ chiar în timp ce-şi sărbătorea cea de-a 71-a zi de naştere.

Activitatea sa ştiinţifică a fost încununată cu numeroase alte distincţii, între care Japan Prize (1992) şi Wolf Prize (1998), două dintre cele mai importante recompense din lumea ştiinţifică. DECERNATE Nobeluri în tandem

FIZICĂ. Un alt german, Peter Gruenberg, a fost laureat marţi cu Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu francezul Albert Fert, pentru descoperirile lor în domeniul magnetorezistenţei gigantice (GMR), o descoperire utilizată de miliarde de persoane pe calculatoarele şi playerele lor digitale.

În 1988, cei doi oameni de ştiinţă au descoperit separat un nou efect fizic - magnetorezistenţ a gigantică, ce a avut un impact important asupra tehnologiei informaţiei şi comunică rii. Comitetul a recompensat astfel o descoperire care a „revoluţionat tehnicile permiţând citirea informaţiei stocate pe hard disk“, a indicat comitetul într-un comunicat. Tehnica „poate fi considerată, de asemenea, una dintre primele aplicaţii reale ale promiţătorului domeniu al nanotehnologiei“, a mai apreciat Comitetul.

MEDICINĂ. Nobelul pentru medicină a fost acordat, luni, cercetătorilor americani Mario Capecchi şi Oliver Smithies, şi britanicului Martin Evans, pentru descoperirile lor în domeniul celulelor primordiale. Studiile lor au vizat mutaţiile genetice la şoareci cu ajutorul celulelor stem embrionare.

„Descoperirile lor au permis punerea la punct a unei tehnologii de o imensă importanţă“ cunoscută sub numele de „ţintire a genelor“. Aceasta a fost folosită pentru a ajuta ştiinţa să stabilească motivul pentru care unele boli, precum fibroza chistică, lovesc oamenii la un nivel celular, precum şi ca modele la şoareci ce arată cum bolile cardiovasculare sau neurodegenerative umane lovesc oameni sănătoşi în rest. În afara Premiului Nobel pentru Pace, de vineri, şi cel pentru Literatură, care se anunţă astăzi, Comitetul va mai avea de acordat o singură distincţie, lunea viitoare, pentru Economie.