Mii de bulgari au ieşit în stradă duminică pentru a patra seară consecutiv protestând împotriva corupţiei şi cerând demisia guvernului conservator al prim-ministrului Boiko Borisov, informează luni France Presse.
La Sofia, peste 3.000 de persoane au demonstrat timp de câteva ore în faţa sediului guvernului, scandând „Mafia” şi „Demisia”. Protestatarii au mărşăluit de asemenea în faţa parlamentului, blocând traficul într-o mare parte din centrul capitalei până târziu, în timpul nopţii.
Ministerul de Interne a anunţat seara târziu că mitingul din Capitală s-a încheiat fără incidente.
Sute de persoane au demonstrat de asemenea împotriva guvernului duminică în cel puţin zece alte oraşe din Bulgaria.
Protestele au început joi la Sofia împotriva percheziţiilor ordonate de parchet şi efectuate de poliţişti înarmaţi şi procurori la sediul preşedinţiei bulgare.
Percheziţiile au fost interpretate de protestatari ca un atac asupra preşedintelui Rumen Radev, sprijinit de socialişti.
Radev este foarte critic faţă de guvernul conservator. El l-a acuzat sâmbătă că are un „caracter mafiot” şi a cerut demisia prim-ministrului Boiko Borisov, ceea ce acesta a refuzat.
Protestatarii au lansat duminică o petiţie online prin care cer plecarea lui Borisov de la putere.
Vineri, în timpul manifestaţiei de la Sofia, s-au înregistrat violenţe. Optsprezece protestatari au fost arestaţi, dintre care doi au fost bătuţi violent şi au trebuit spitalizaţi.
Acest lucru a condus la o participare şi mai mare la mitingurile de sâmbătă. Preşedintele Radev a cerut atunci demisia guvernului lui Borisov şi a procurorului general, acuzat de manifestanţi că este un instrument al guvernului conservator.
Un nou miting împotriva guvernului este convocat luni la Sofia şi un protest naţional joi.
La 13 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, Bulgaria este ţara UE cea mai afectată de corupţie, potrivit ONG-ului Transparency International, aminteşte AFP.
Bulgaria, la un pas de a intra în zona euro
Vineri, BCE a anunțat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb-n.r.), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.
În urma obţinerii aprobării din partea miniştrilor de Finanţe din zona euro şi a oficialilor BCE, Bulgaria şi Croaţia se vor alătura şi uniunii bancare, ceea ce înseamnă că principalele bănci din cele două state est europene vor fi plasate sub directa supervizare a BCE începând din 1 octombrie, a informat BCE într-un comunicat de presă.
În cei doi ani, Bulgaria şi Croaţia trebuie să urmeze politici economice „sănătoase", să îndeplinească criteriile tehnice de apartenenţă şi să aibă un curs de schimb stabil. Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
În urmă cu doar o lună, BCE a anunţat că nici una din ţările candidate nu îndeplineşte criteriile de aderare. În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.