Seceta a făcut ravagii în țară și se anunță vremuri grele pentru români. Cea mai mare îngrijorare este legată de creșterea prețurilor, iar semnalele vin chiar de la Uniunea Europeană.

Seceta a afectat producția de floarea soarelui, care a scăzut cu cu 30% la nivel naţional, iar preţurile ar urma să explodeze în numai două săptămâni, în condițiile în care România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, cu o producţie de de 3,4 milioane de tone în 2019. Foarte afectate au fost și culturile de grâu și de rapiță.

Preţul de vânzare pentru floarea-soarelui a crescut cu 31% în două săptămâni, de la 1.450 lei/tonă la 1.900 lei/tonă. Semnale vin și de la Uniunea Europeană, care se aşteaptă ca cei mai mari trei furnizori de floarea-soarelui – România, Franţa şi Ucraina – să aibă producţii mai scăzute în 2019 din cauza secetei.

România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la suprafaţa cultivată şi producţia de floarea-soarelui, cu o recoltă de 3,4 milioane de tone, însă fermierii estimează o scădere de 30% a producţiei la nivel naţional în acest an agricol, până la 2,4 milioane de tone, din cauza secetei din primăvară din toată ţara şi din vară în anumite regiuni ale ţării.

„Niciunde în ţară nu sunt zone cu recolte peste aşteptări. În sud-est sunt zone cu producţii de 0%. Anul 2020 este incomparabil cu ceilalţi ani. În plus, preţul pentru floarea-soarelui a crescut în două săptămâni de la 1.450 lei/t la 1.900 lei/t şi uleiul deja s-a scumpit, deoarece România este cel mai mare producător din UE, iar din cauza secetei se aşteaptă cantităţi mai slabe. Se estimează o scădere a recoltei de 30% la nivel naţional”, a declarat Sergiu Gorban, proprietarul traderului de cereale Transylvania Invest, pentru zf.ro.

Explozia prețurilor. „E catastrofal, este aproape calamitate totală”

Seceta pedologică a afectat și culturile de grâu şi rapiţă, mai ales în sud-estul României, unde producţiile au fost şi numai de 10% din producţia normală estimată. Ministrul Agri­culturii a promis despăgubiri pentru fermierii calamitaţi, însă ei spun că nu au primit banii încă. De altfel, aceştia aşteaptă despăgubiri şi pentru porumb şi floarea-soarelui, afectate, de asemenea, de secetă.

„E catastrofal, în judeţul Galaţi este aproape calamitate totală. Am făcut la floarea-soarelui 1.200 kg/ha, adică 20-25% dintr-o producţie normală. Dar am avut zone şi cu o producţie de 300-500 kg/ha. Autorităţile au zis că ne sprijină cu bani pentru culturile de grâu şi orz, din care nu a mai rămas nimic, dar încă nu am primit ajutor”, a declarat și Gavrilă Tuchiluş, asociat al Agrimat Matca.

Referitor la declararea stării de calamitate, Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) susţine că aceasta va pune în pericol producţia următorilor ani agricoli şi solicită retragerea de urgenţă din circuitul legislativ a acestei propuneri de Ordonanţă de Urgenţă.

„Suntem cu toţii conştienţi că traversăm un an agricol dificil, însă declararea stării de calamitate prin OUG ar avea ca şi consecinţă directă nerespectarea angajamentelor contractuale existente între comercianţi şi fermieri; prin urmare, încrederea dintre principalii parteneri ai lanţului cerealelor ar fi iremediabil afectată. În această situaţie, pre-finanţarea fermierilor de către comercianţi ar deveni imposibilă. Viitorii ani agricoli ai Romaniei sunt în pericol", a declarat, marţi, Vasile Varvaroi, preşedintele ARCPA.

Starea de calamitate reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare

Membrii ARCPA au luat act cu extrema îngrijorare de postarea de pe site-ul MADR a proiectului de OUG privind declararea stării de calamitate de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru fenomenul de secetă pedologică. Ei consideră că soluţiile necesare depăşirii situaţiilor speciale trebuie identificate în interiorul lanţului de aprovizionare cu cereale, şi nu în afara acestuia.

Asociaţia traderilor reuneşte 13 companii al căror principal obiect de activitate este comercializarea şi exportul pe piaţa mondială, la cele mai competitive preţuri, a peste 50% din producţia agricolă a României. Potrivit sursei citate, de peste două decenii, membrii ARCPA construiesc parteneriate durabile cu fermierii romani, concretizate în creşterea constantă a cantităţii şi calităţii producţiei agricole a României, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

„Membrii ARCPA îşi exprimă convingerea că principalul obiectiv al momentului devine restabilirea încrederii între jucătorii din piaţa cerealelor şi repornirea motoarelor în vederea pregătirii viitorului sezon agricol, solicitând, în acest sens, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, retragerea de urgenţă din circuitul legislativ a propunerii de OUG referitoare la declararea stării de calamitate", se precizează în comunicat.

Declararea stării de calamitate este asimilată forţei majore

Starea de calamitate reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de tipul de risc de secetă pedologică, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat al acesteia şi necesar pentru înlăturarea eventualelor răspunderi contractuale şi sancţiuni pe care le pot avea fermierii în relaţiile comerciale, se arată în proiect.

Potrivit documentului, starea de calamitate se declară la nivel local, al municipiului Bucureşti sau judeţean, atunci când din analiza Rapoartelor sinteză cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, întocmite de către Grupurile de suport tehnic pe baza proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi, reiese că suprafaţa calamitată depăşeste 50% din suprafaţa agricolă a localităţii/judeţului. Starea de calamitate se declară pe an agricol sau campanie agricolă, după caz şi după producerea efectelor fenomenului de secetă pedologică. Declararea stării de calamitate este asimilată forţei majore.

Hotărârile prin care se declară starea de calamitate cuprind baza legală şi durata perioadei de manifestare a stării de calamitate.