Se anunță prăpădul. Prețurile la benzină și motorină au luat-o razna. Și e doar începutul

sursa foto: bankspower.com

România se îndreaptă spre o nouă criză, de această dată a carburanților. Scumpirile din ultima perioadă au făcut ca benzina și motorina vândute la pompă să devină mărfuri de lux. Pe de altă parte, autoritățile, în special Ministerul Finanțelor Publice, privesc în altă parte, deși scumpirea carburanților va avea drept consecință majorări de prețuri la toate mărfurile.

Statul, respective Ministerul Finanțelor Publice,  este principalul beneficiar al acestor scumpiri de carburanți. Aceasta deoarece prețul de vânzare, de la benzinării, este compus în proporție de aproape 50% din accize și taxe. Cu alte cuvinte, orice scumpire aduce venituri în plus la bugetul de stat.

Astfel, prețul motorinei standard, vândută la pompă se apropie de 7 lei pe litru, iar estimările nu sunt deloc optimiste. Benzina a depășit, deja, acest prag, iar analiștii cred că ne îndreptăm spre un preț de vânzare de 8 lei pe litru. Mai sunt doar 4 bani până când motorina va atinge prețul de 7 lei, la nivelul municipiului București.

În prezent, la cele mai scumpe benzinării din Capitală, se vinde cu 6 lei şi 96 de bani. Iar acest prag, de 7 lei, va fi depășit în doar câteva zile. Nimeni nu își face speranțe false, că prețul se va reduce. Un plin de benzină este mai scump, azi, cu 25 de lei, asta după ce prețul a depăşit pragul de 7 lei, iar în unele benzinării a atins 7 lei şi 14 bani.

Românii privesc noile prețuri, din ce în ce mai mari, înjură, își numără banii din buzunar și apoi pun în rezervoare cantități din ce în ce mai mici de carburanți. Azi mai puțin decât ieri, mâine mai puțin decât azi.

De altfel, orice scumpire, la orice aduce bani mai mulți la buget, din TVA și taxe. Iar despre buget, se știe că scârțâie pe la toate încheieturile.

Guvernul urmărește scumpirile, de la distanță

Se așteaptă o decizie din partea guvernului, până când prețul carburanților nu va ajunge la cer. Însă nimeni dintre oficialii guvernamentali nu sunt interesați de subiect. Asta, cu toate că șoferii reprezintă o importantă categorie electorală, pe care toate partidele și-ar dori-o alături.

Miniştrii lui Nicolae Ciucă se contrazic când vine vorba despre măsurile de protecție pentru populația afectată de majorarea prețurilor la carburanți. Unii politicieni, dintre cei aflați la putere, vorbesc despre plafonarea prețurilor, așa cum s-a întâmpla în Ungaria. De partea cealaltă, alții, în special aflați în opoziție, cer reducerea accizelor și a TVA. Aceasta din urmă este o măsură mult mai la îndemână, pe care Ministerul Finanțelor nu o dorește. Reducerea taxelor care compun prețul carburanților ar avea drept consecință diminuarea veniturilor bugetare. Motiv pentru care este un subiect tabu.

Ministrul Economiei, Florin Spătaru (PSD) spune că acest subiect a fost discutat în Guvern, în vreme ce ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL) afirmă că nu a auzt despre așa ceva. Este evident că nu există nici o soluție pentru a stopa scumpirile de la pompă. Iar despre reducerea TVA și a accizelor, nici nu poate fi vorba.

Oficialii încearcă să ne liniștească spunând că urmăresc evoluția prețurilor la pompă. De la depărtare, fără să miște un deget, câtă vreme românii suportă.

Ungaria a plafonat prețurile

Pentru a stopa creşterea preţurilor carburanţilor în Ungaria, Viktor Orban a decis să le plafoneze. Toată lumea trebuie să ceară cel mult 1,5 euro pe litru. Nici eu nu a umblat la taxe. Iar Viktor Orban pare a fi idolul pe care îl urmează PSD, partid care deține ponderea majoritară în coaliția de guvernare.

Analiștii nu prea văd cu ochi buni o astfel de măsură, spunând că va aduce o limitare a nivelului de consum. Benzinarii vor scoate mai puțin carburant la vânzare și vor păstra stocurile până va trece această perioadă și vor putea să vândă la prețul pieței.

Scumpirea la carburanţi au fost generate de preţul petrolului care a depăşit 90 de dolari pe baril, dar şi pentru că de la 1 ianuarie Guvernul a decis să majoreze accizele la carburanţi. Pe de altă parte, Europa se confruntă cu o crerere crescută de carburanți, în vreme ce capacitățile de producție nu fac față. Depozitele se golesc rapid, înainte să fie alimentate din nou.