Scutul antirachetă ar putea deveni monedă de schimb cu Rusia în cazul unui atac asupra Iranului

Scutul antirachetă ar putea deveni monedă de schimb cu Rusia în cazul unui atac asupra Iranului

Analiştii americani nu se aşteaptă la schimbări majore în politica externă americană indiferent cine câştigă scrutinul din 6 noiembrie, în pofida discursului vehement pe care l-a avut republicanul Mitt Romney, dar pe care şi l-a atenuat în final. Dar nici nu exclud orice scenariu într-un domeniu strâns legat de securitatea naţională a Statelor Unite.

"Obama, de exemplu, nu s-a îndepărtat prea mult de politica externă promovată de George W. Bush", aminteşte Bill Nichols, redactor-şef al portalului Politico, într-o discuţie cu cei 50 de jurnalişti străini invitaţi de Centrul de Presă Străină din cadrul Departamentului de Stat să acopere prezidenţialele de marţea viitoare.

"Nici măcar Comitetul Nobel nu se aştepta ca Barack Obama să continue politica agresivă dusă de predecesorul său republican", a glumit Nichols, referindu-se, în special, la atacurile cu drone în diferite zone ale lumii, în special Yemen, Pakistan şi Somalia, care au luat amploare în timpul administraţiei democrate. În 2009, Barack Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru "eforturile extraordinare depuse pentru consolidarea diplomaţiei internaţionale şi cooperării între popoare".

"Va fi însă intersant de urmărit, în cazul în care Romney câştigă, care va fi relaţia administraţiei republicane cu Rusia pentru că fostul guvernator de Massachusetts a avut un discurs foarte ferm împotriva Moscovei, şi mai ales împotriva lui Vladimir Putin", a subliniat analistul american.

Ne puteți urmări și pe Google News

"Mai mult, ne aşteptam ca la ultima dezbatere televizată Romney să îşi modereze atacurile precedente la adresa Rusiei, dar nu a spus nimic în acest sens. Din contra, a spus răspicat că nu va fi deloc flexibil cu Vladimir Putin. Asta înseamnă că am putea asista la o resetare a acestei relaţii", a mai precizat Nichols.

"Flexibilitatea" lui Barack Obama

Întrebat despre episodul de la summitul pentru Securitate Nucleară de la Seul, din martie, în care Barack Obama a fost surprins spunându-i pe atunci omologului său rus Dimitri Medvedev că, după alegerile din noiembrie, va arăta mai multă flexibilitate în problema scutului american antirachetă ale cărui elemente vor fi instalate şi în România, Nichols a încercat să traducă momentul de sinceritate al preşedintelui.

"Cel mai îndepărtat scenariu şi improbabil în acelaşi timp este ca administraţia Obama, dacă va exista una după 6 noiembrie, să facă din scutul antirachetă o monedă de schimb cu Rusia în cazul unui atac împotriva Iranului în condiţiile în care Moscova se împotriveşte ferm unei astfel de campanii militare", a adăugat Nichols.

"Toate astea pentru că ne aşteptăm ca Barack Obama să acorde mai multă atenţie relaţiei cu Israelul într-un eventual al doilea mandat, o relaţie care până acum a stat sub semnul animozităţii personale pe care a avut-o pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu. Iar Obama nu vrea ca o astfel de relaţie încordată cu statul evreu să rămână moştenirea administraţiei sale", a mai subliniat redactorul-şef de la Politico.

"Dar, una peste alta, relaţia unei noi administraţii Obama cu Rusia nu va suferi modificări semnificative", a conchis Nichols. Răspuns pe lângă întrebare

Într-un interviu acordat acum două zile postului de radio KRNV din oraşul californian Reno, preşedintele Barack Obama a fost întrebat de moderator ce a vrut să spună prin "flexibilitate" atunci când a discutat cu Dimitri Medvedev pe tema scutului antirachetă la summitul din capitala sud-coreeană. Surprinzător, deşi remarcile sale atunci au vizat clar sistemul american antirachetă, preşedintele a răspuns referindu-se la cu totul altceva, situaţie remarcată şi de jurnaliştii de la KRNV.

"Era vorba despre cum relaţionăm cu Rusia şi era vorba despre arme nucleare (...) Discuţia atunci a fost în bună măsură despre cât de greu este să negociezi noi tratate bilaterale când mă aflu în campanie" a răspuns Obama. "În acel moment, Vladimir Putin încă lucra la structura noului guvern pentru că tocmai fusese reales. Iar atuci când două puteri nucleare negociază o chestiune de importanţă majoră vrei ca toată lumea să fie concentrată. Elementul principal în acea discuţie a fost că vrem să menţinem o capacitate nucleară disuasivă sigură şi eficientă" a mai spus Obama.

Lee Edwards, expert în cadrul centrului de reflecţie Heritage Foundation, se îndoieşte însă că scutul antirachetă va cădea victimă negocierilor ascunse cu Kremlinul. "Mi-e greu să cred că decizia mai poate fi inversată. Politica externă americană este astfel concepută încât să protejeze aliaţii Statelor Unite din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia de Est", a subliniat acesta. "Va fi acolo şi un secretar de Stat care va atrage atenţia că România este un aliat important pe care nu-l putem pierde peste noapte. Trebuie să înţelegem că una se spune în campania electorală şi asta se va face concret la Casa Albă", a adăugat acesta.

Corespondenţă din Tallahassee, Florida