Washingtonul a suspendat dialogul cu Moscova pe tema scutului antibalistic din Polonia şi România, în replică la agresiunea armată rusă din sudul Ucrainei.
Administraţia americană a întrerupt discuţiile cu Moscova pe tema scutului antirachetă, ale cărui elemente vor fi instalate şi în România, la baza de la Deveselu. Subiectul era, până la criza din Ucraina, unul din cele mai fierbinţi de pe agenda bilaterală, ruşii punând presiune uriaşă pe diplomaţia americană pentru blocarea proiectului defensiv. „Intervenţia Rusiei în Ucraina constituie o încălcare a dreptului internaţional ce a condus la o suspendare a dialogului nostru militar şi, în consecinţă, nu vom continua discuţiile cu Rusia în chestiunea apărării antirachetă”, a declarat Elaine Bunn, adjunct al asistentului secretarului american al Apărării pentru politica de apărare antirachetă, citată de agenţia rusă RIA Novosti.
Oficialul american a mai subliniat că Washingtonul a refuzat propunerea Moscovei de a introduce unele restricţii în programul de apărare antirachetă şi că Rusia nu va primi responsabilităţi de comandă şi control în acest proiect.
Moscova cere explicaţii
Decizia Statelor Unite reprezintă o lovitură pentru diplomaţia rusă, care presa pentru obţinerea unor garanţii că proiectul antirachetă nu îi va afecta securitatea naţională. La summitul NATO de la Lisabona, din 2010, Moscova şi NATO conveniseră să coopereze în cadrul programului scutului antirachetă din Europa. Dialogul intrase însă în impas după ce Rusia avansase o serie de pretenţii pe care blocul militar le-a refuzat.
Tot ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut explicaţii Alianţei cu privire la decizia luată acum câteva zile de a-şi consolida prezenţa militară în estul Europei. Întrebat despre trupele comasate de Rusia la graniţa cu Ucraina, Lavrov a răspuns că este dreptul Rusiei de a-şi reloca forţe armate oriunde în interiorul frontierelor sale. El a precizat însă că trupele respective vor fi retrase în curând în cazărmi.
Spioni ruşi la Kiev
Pe fondul tonului ridicat dintre Rusia şi Occident pe tema crizei ucrainene, autorităţile de la Kiev au dezvăluit, ieri, că serviciile secrete ruse au fost implicate în măcelul din centrul capitalei ucrainene din februarie, în care au murit circa 90 de persoane. Vladimir Nalivaicenko, şeful SBU, serviciul ucrainean de informaţii, a declarat ieri că, în februarie, şase agenţi FSB (serviciul rus de securitate) au fost prezenţi la Kiev, ocupându-se de planificarea aşa-numitei „operaţiuni antiteroriste” de reprimare a manifestaţiei pro-europene.
El a mai dezvăluit că, pe 20 ianuarie, pe două aeroporturi ucrainene au aterizat avioane ruseşti cu armament şi explozibili la bord. Toţi complicii FSB de la Kiev s-au refugiat acum în Crimeea, mai susţine Nalivaicenko. Moscova a respins din nou aceste acuzaţii.