Presiunea pe preţurile produselor alimentare vine din exteriorul ţării şi nu din interior, spune guvernatorul BNR. Însă un an agricol prost ar scumpi mâncarea cu mult, susţin analiştii.

Temerile privind scumpirea alimentelor curg atât de la unii producători din ţară, cât şi din afara României. Însă în ce măsură această frică este justificată pentru români?

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), spune că riscurile vin de pe plan extern şi mai puţin din interiorul ţării. "Sondajele în rândul tuturor producătorilor de alimente, nu al celor care îşi expun punctul de vedere la televizor, arată că aşteptările lor sunt mai degrabă de scădere a preţurilor decât de creştere", a declarat guvernatorul referitor la producătorii români de alimente.

"Nu validăm sub nicio formă această atmosferă de creştere rapidă a preţurilor la alimente", a conchis acesta ieri, la conferinţa de lansare a raportului trimestrial asupra inflaţiei. Totuşi, şeful băncii centrale a admis că "preţurile internaţionale la alimente vor creşte foarte mult". Însă, în opinia sa, această evoluţie va avea efecte limitate asupra pieţei autohtone.

Salvarea, un an agricol excepţional

Indicele care măsoară variaţiile preţurilor alimentelor, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a atins, luna trecută, cel mai înalt nivel din 1990. Indicele a depăşit chiar recordul din iunie 2008. Potrivit FAO, cauzele scumpirii mâncării sunt seceta severă de la Marea Neagră din 2010, ploile puternice din Australia şi vremea nefavorabilă din Argentina.

Totodată, o analiză a AFP arată că scumpirea alimentelor nu este temporară, aşa cum a fost în anii 2007-2008 şi se datorează cererii în creştere din ţările în dezvoltare, în paralel cu fenomenele meteo nefavorabile.

Analistul economic Aurelian Dochia spune că este foarte greu să se facă o delimitare a influenţei preţurilor externe şi interne asupra alimentelor din România. Iar în 2011 preţurile produselor alimentare vor contribui semnificativ la presiunea inflaţionistă, a precizat Dochia. "Doar un an agricol excepţional ar putea să tempereze această tendinţă", a conchis analistul.

Cursul valutar nu justifică preţul carburanţilor

Creşterile repetate ale preţurilor carburanţilor se reflectă şi ele în preţurile produselor alimentare.

Mugur Isărescu este de părere că scumpirile benzinei şi motorinei nu sunt pe deplin justificate. El a precizat că "utilizarea (de către companiile petroliere - n.r.) argumentului cursului de schimb a fost în mod evident tendenţioasă şi chiar caraghioasă".

El a precizat că majorările de preţuri au fost operate chiar şi în situaţiile în care cursul valutar a fost favorabil ieftinirii carburanţilor. "Chiar şi în luna ianuarie, când leul s-a întărit în raport cu dolarul cu aproximativ 10%, am văzut creşteri ale preţului, probabil ca urmare a majorării cotaţiilor la ţiţei", a declarat şeful băncii centrale.

BNR a modificat în creştere uşoară prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,4%, cât era estimarea în noiembrie 2010, până la 3,6%. Ţinta de inflaţie pentru anul 2011 este de 3%.

Preţul alimentelor nu este singurul risc pentru inflaţie identificat de oficialii băncii centrale. Printre potenţialele cauze care ar putea abate inflaţia de la estimări sunt evoluţia economiei din zona euro, criza datoriilor suverane, preţul petrolului pe pie ţele externe, precum şi cursul euro-dolar. Pe lângă acestea, şi dinamica preţurilor administrate, dar şi incertitudinile privind implementarea măsurilor de consolidare fiscală şi a reformelor structurale.