Luni, începând cu ora 12.00, trupul neînsuflețit al scriitorului Nicolae Iliescu va fi depus la Biserica Precupeții Vechi. Acesta a murit pe 26 aprilie.
Marți, la aceeași biserică, va avea loc slujba de înmormântare, începând cu ora 12:00. Nicolae Iliescu va fi înmormântat la Cimitirul Străulești 2, pe Aleea Scriitorilor.
Cariera literară a scriitorului și publicistului Nicolae Iliescu
Nicolae Iliescu, scriitor și publicist, a obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din București. S-a născut la 7 februarie 1956 în București și a fost parte din cenaclul „Junimea”, condus de Ovid S. Crohmălniceanu. Pe parcursul carierei sale, a îndeplinit diverse roluri, inclusiv profesor, funcționar cultural, corector, redactor în presa literară și purtător de cuvânt al Ministrului Culturii (Marin Sorescu, 1994-1995).
De asemenea, a fost cercetător științific, profesor asociat și realizator de emisiuni TV. Între aprilie 2013 și ianuarie 2014, a fost detașat pe postul de director general al Bibliotecii Metropolitane din București.
Nicolae Iliescu a fost unul dintre membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor Profesioniști din România.
Între anii 2010 și 2017, a ocupat poziția de redactor șef al revistei „Literatorul”, seria nouă, care a fost fondată în 1991 de către Marin Sorescu. Începând cu anul 2019, s-a alăturat echipei Editurii Academiei Române, unde a îndeplinit funcția de redactor șef.
A debutat în presă în revista Tribuna
Primul său pas în presă a fost reprezentat de schița „Fuga”, publicată în revista clujeană „Tribuna” în 1978, sub îndrumarea lui D.R. Popescu.
În 1983, a debutat editorial cu volumul de proză scurtă intitulat „Departe, pe jos...”. În același an, în 1978, a debutat și în revista „Amfiteatru” cu o recenzie la volumul „Pasărea și umbra” semnat de Sorin Titel.
A mai publicat volumele: „Dus-întors” (1988); „Discheta de demaraj” (1995); „Distribuția a fost următoarea” (1995), „Depășirea interzisă”, „Abatorul de vise” (2001), „Natură moartă cu viață în zig-zag” (2002), „Completarea însușimii mele” (2003), „Mezanin”, „Scaunul catodic” (2004), „Diacritice” (2005), „De la Nicolae Filimon la Dinu Păturică” (2006), „Privește dincolo de tine” (2010), „Masca și oglinda” (2014), „Cronica ale(r)gătorului” (2015), ”Mareea invizibilă sau Ora de gheață” (2019), „Razne și prisosuri” (2022). Împreună cu prozatorul George Cușnarencu a publicat romanul „Dodecaedru“ (1991) și volumul „Exilați în amintiri” (2010) , iar împreună cu Mihaela Iliescu volumele „Cele șapte minuni ale lumii“ (1998) și „Parfumul orașelor” (2004).
Lucrările sale sunt incluse în antologiile „Desant '83” (1983; ediția a II-a, Editura Paralela 45, 2000), „Generația '80 în proza scurtă” (Editura Paralela 45, 1998) și în secțiunea antologică a volumului „Experimentul literar românesc postbelic” (Editura Paralela 45, 1998), potrivit national.ro.