Testele de IQ măsoară doar inteligenţa, nu şi traiectoria profesională sau reuşita pe plan emoţional. Oamenii de ştiinţă spun că nu e de ajuns să ai coeficientul de inteligenţă peste valoarea de 140, ci trebuie să trăieşti într-un mediu propice dezvoltării intelectuale.
Nu toate informaţiile stocate în creirul uman pot fi cântărite de testele de IQ, spun cercetătorii, care admit că unele sunt mult mai superficiale decât s-ar putea crede. Măsurătorile se fac în special asupra vocabularului şi a capacităţii de a rezolva diverse probleme, însă aproape deloc în privinţa creativităţii, îndemânării sau a rezistenţei la sport.
Frank Lawlis, supervizor psihologic al psychological al MENSA, celebra societate care se ocupă de oamenii cu IQ ridicat, spune că testele accentuează diversitatea formelor de inteligenţă, dar nu pot determina calităţile unei persoane dincolo de aria de cititului sau a găsirii celei mai bune soluţii de a ieşi dintr-un impas. "Am putea rata cea mai bună parte a inteligenţei acelei persoane", spune Lawlis.
Mediul, mai important ca geniul Factorii externi sunt atât importanţi încât cercetătorii sunt nevoiţi să ia în calcul cele mai mici detalii, pornind de la modul de alăptare a copiilor supradotaţi până la educaţia primită de la părinţi. Aşa au descoperit, spre exemplu, că fraţii mai mari au coeficientul de inteligenţă mai ridicat decât ceilalţi copii ai familiei sau că taţii de vârsta a treia concep cei mai isteţi bebeluşi. Interesant este însă faptul că familiile de rând reuşesc cu greu să se ridice la standardele unui copil-minune, dornic să interacţioneze cu persoane de acelaşi nivel intelectual. Ajung în cele din urmă să se autoizoleze de grupul de prieteni şi să evite compania adulţilor mediocri. "Oscar vorbeşte doar cu oamenii mari care ştiu câte ceva despre subiectele care-l pasionează, precum încălzirea globală sau şah. Mă tem că e destul de nefericit că nu-i înţelege pe copiii de-o vârstă cu el", s-au plâns părinţii unui copil supradotat de 12 ani din SUA. Probleme au şi la şcoală, unde, din cauza neimplicării lor, pot trece chiar drept elevi slabi la învăţătură. Mai mult, deşi sunt renumiţi pentru capacitatea de a se adapta la situaţii stresante, acestora le lipseşte complet experienţa socială, elementul cheie când vine vorba de ieşirea dintr-un impas.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
