În cadrul ședinței din 5 decembrie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut două anunțuri importante privind conducerea instituției, arătând că judecătoarea Elena-Raluca Costache a fost aleasă președinte al CSM, în timp ce procurorul Claudiu-Constantin Sandu a fost desemnat vicepreședinte.

Decizia oficială

CSM a emis un comunicat în care a prezentat detalii despre procesul de alegere și mandatele celor doi șefi ai instituției.

Elena-Raluca Costache este judecător și membru ales al CSM și este văzută, conform unor surse din sfera instituției, drept o apropiată a fostei președinte a CSM, Lia Savonea (în prezent judecătoare la Înalta Curte).

 

Claudiu-Constantin Sandu, procuror și, de asemenea, membru ales al CSM, va ocupa funcția de vicepreședinte. Procurorul Claudiu-Constantin Sandu este perceput ca fiind un reformist.

Mandatele lor vor începe oficial la 7 ianuarie 2025 și vor avea o durată de un an.

Rolul CSM în justiția românească

Consiliul Superior al Magistraturii joacă un rol esențial în garantarea independenței justiției din România. Prin atribuțiile sale, CSM gestionează cariera judecătorilor și procurorilor, supraveghează respectarea normelor de etică și susține transparența în sistemul judiciar.

Noua conducere va avea de înfruntat provocări importante, precum creșterea încrederii publicului în sistemul judiciar, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru magistrați și implementarea reformelor necesare pentru alinierea la standardele europene.

Perspective pentru anul 2025

Preluarea mandatului de către Elena-Raluca Costache și Claudiu-Constantin Sandu coincide cu o perioadă de schimbări în justiție. Printre prioritățile lor se numără: modernizarea proceselor judiciare și adoptarea soluțiilor digitale pentru eficientizarea activităților; consolidarea independenței sistemului judiciar și combaterea presiunilor externe; și crearea unui dialog între magistrați și celelalte instituții ale statului.

Noua conducere a CSM are în vedere, de asemenea, și promovarea unei noi legi a salaraizării în justiție, precum și o mai bună administrarea a instanțelor  din punct de vedere financiar. Totodată, se are în vedere elaborarea unei politici corerente în domeniul resurselor umane din sistemul judiciar, în condițiile în care există instituții care nu au acoperită schema de personal.

Cu o echipă nouă la conducere, există speranțe că anul 2025 va aduce progrese semnificative în direcția consolidării unui sistem judiciar modern, transparent și eficient.