În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie, trecem la ora de iarnă. Încă o dată. Nimeni nu știe când se va încheia calvarul.
Această schimbare, de două ori pe an, care tulbură ritmul vital, este în vigoare în Europa de aproape 50 de ani și a devenit foarte nepopulară.
Comisia Europeană a propus, așadar, cu doi ani în urmă, desființarea acestui sistem în primăvara lui 2021. Totuși, în weekendul acesta nu vom avea ultima schimbare de oră, scrie Le Figaro.
Sistemul schimbării orarului apare în Europa la jumătatea anilor 1970, odată cu primele cutremure înregistrate la OPEC, care fac să urce alarmant prețul petrolului.
În 1976, Franța este prima care adoptă ora de vară, pe ideea că o oră de lumină naturală în plus seara reprezintă o importantă economie de energie.
Ora și Războiul
Dar ora de vară nu era o noutate: ea fusese adoptată pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, tot din motive de economie a combustibilului.
De pildă, România a adoptat ora de vară pentru prima dată în 1917. După război, se renunță la sistem, care revine în 1932 din aceleați rațiuni economice, dar se renunță la el în 1943.
După trei decenii și jumătate, exemplul Franței este urmat pe rând și de alte țări, inclusiv România, în 1979, dar fiecare țară își alegea propriul moment pentru schimbarea orei.
Din 1980, statele membre UE decid să-și armonizeze progresiv orarul, pentru a facilita schimburile comerciale, transporturile și comunicațiile dintre ele.
Inutil și nociv
În 2001, o directivă stabilește ca toate țările să treacă la ora de iarnă, întotdeauna, în ultimul weekend din luna octombrie, iar trecerea la ora de vară să aibă loc în ultimul weekend din martie.
Însă mai multe state, ca Finlanda, Germania sau Spania, fac un lobby activ la Bruxelles pentru renunțarea la ora de vară. Ele susțin că sistemul este nociv pentru sănătate, constrângător și, până la urmă, prea puțin util din punct de vedere economic, adică exact scopul inițial al măsurii.
În februarie 2018, Parlamentul European decide să consulte cetățenii în această chestiune. Rezultatul este zdrobitor: din 4,6 milioane de internauți care au răspuns la sondajul online, 80% s-au pronunțat pentru renunțarea la sistem.
„Milioane de persoane au răspuns și sunt de părere că pe viitor ora de vară trebuie să se păstreze pe tot timpul anului, și vom face acest lucru rapid”, declara atunci președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Birocrația Europeană distruge orice intenție bună
Comisia propune, într-un proiect de directivă prezentat pe 12 septembrie 2018, eliminarea schimbării orei, lăsând statelor membre, până pe 1 ianuarie 2020, să aleagă o oră permanentă: cea de iarnă sau cea de vară.
Dar aici lucrurile se complică, așa cum se întâmplă întotdeauna când este vorba de birocrația europeană.
Directiva trebuie aprobată de Parlamentul European dar și de Consiliul Miniștrilor, care adună reprezentanții diferitelor state membre UE.
În martie 2019, Parlamentul European votează pentru a pune capăt schimbării orei în martie 2021. Însă, în Consiliu, nu se ajunge la un consens.
Mai multe sectoare economice, precum transporturile, trag semnalul de alarmă: păstrarea orei de vară în anumite țări și ora de iarnă în altele ar putea perturba considerabil funcționarea pieței unice.
Este așadar nevoie ca statele membre să se coordoneze pentru a evita să facă greutăți companiilor aeriene, căilor ferate și în general tuturor companiilor cu activitate în mai multe țări europene.
După un an și jumătate, țările membre nu au reușit să se înțeleagă. Consiliul nu a tranșat chestiunea și nici nu pare interesat să se ocupe prea curând de problemă.
COVID peste pupăză
Propunerea a fost discutată – fără succes – de miniștrii Transporturilor, în iunie 2018 (sub președinție română) și în decembrie 2019 (sub președinție finlandeză).
Discuțiile nu au mai fost redeschise sub președinția următoare (croată) și nici nu se află pe agenda celei germane, în exercițiu până la sfârșitul acestui an.
„Directiva ridică numeroase dezacorduri în sânul Consiliului”, a explicat unul dintre reprezentanții Franței la Bruxelles, citat de Le Figaro.
Mai vorbim prin 2022
„Date fiind divergențele pe acest subiect, cred că nimeni nu vrea să redeschidă această cutie a Pandorei.”
Chiar și fără criza COVID-19, renunțarea la schimbarea orei nu ar fi putut avea loc în primăvara lui 2021.
Dată fiind întârzierea instituțiilor europene în dezbaterea propunerilor puse pe masă în urma crizei sanitare și economice, se poate presupune că dezbaterea nu poate fi reluată înainte de 2022.
Dar chiar și atunci va fi nevoie ca membrii UE să reușească să ajungă la o înțelegere. Ceea ce pare extrem de greu, chiar și pe teme simple, darmite pe una spinoasă cum este armonizarea orarului la nivelul întregii Uniuni.