Doar aderarea deplină la Schengen sau noi benzi de circulație ar putea debloca vama de la Kulata, unde se așteaptă cu orele.
Air Schengen e un paliativ
Bulgarii care merg în Grecia în cele două weekenduri prelungite - pe 6 și 22 septembrie - trebuie să aibă în vedere de două ori mai mult timp pentru drum. Pe 1 septembrie, duminică, când prețurile stațiunilor din Grecia au scăzut după perioada verii, unele familii au traversat autostrada „Struma” în 8-9 ore.
Primirea Bulgariei în spațiul Schengen și terestru este aproape singura cale posibilă pentru înlesnirea trecerii frontierei dintre Bulgaria și Grecia.
Periodic, vara și de sărbători se formează coloane lungi de mașini, de kilometri întregi, pe drumul către Punctul de Control și Trecere a Frontierei (PCTF) Kulata-Promahon, iar așteptarea este lungă și grea. Ultimii patru kilometri până la graniță, pe data de 1 septembrie, le-au luat șoferilor între 3 și 4 ore.
Autoturismele au fost literalmente blocate și „nu s-au mișcat” pe cele trei benzi ale autostrăzii „Struma”, duminica trecută, de la 7:00 până la 19:00, conform spuselor angajaților benzinăriilor.
Iadul de la Kulata-Promahon
Trecerea propriu-zisă a frontierei se face rapid - iadul ar fi până la aceasta, iar în cursul după amiezii a început blocajul, de la defileul Kresna în direcția Grecia. Bulgarii știu deja că trebuie să aloce câteva ore pentru trecerea graniței, dar totuși nu renunță la plaja de la Marea Egee. O mare parte dintre cei care trec sunt și cetățeni români, care aleg și ei Grecia.
„Iadul tradițional” pe drumul spre și dinspre Grecia va continuă și în septembrie, când ne așteaptă două weekenduri prelungite. Există zile în care trecerea graniței se face în câteva minute, iar asta într-o perioadă absolut ilogică. De exemplu, pe 25 august, duminică, aproape toată ziua spațiul din jurul punctului de frontieră pe ambele părți ale graniței era complet gol. Dar uneori chiar și în zilele lucrătoare trebuie să așteptați ore întregi.
Traficul fără precedent de la 1 septembrie se datorează începerii reducerii prețurilor în stațiunile grecești. Așa se explică, deoarece în general duminica așteptarea este pentru revenirea în Bulgaria, nu pentru ieșirea din țară, cum s-a întâmplat acum, a comentat un cetățean din Petrici, care călătorește frecvent în weekend.
Când e mai ieftin în Grecia se merge masiv
Cei de la Poliția de Frontieră au confirmat că problema este legată tocmai de reducerea prețurilor. Situația aceasta apare în fiecare an la data de 1 septembrie. Dar sunt și mulți oameni care călătoresc la primele ore ale dimineții, pentru a ajunge la punctul de control pe la 8-9 dimineața.
Poliția de Frontieră ne asigură că toți angajații săi de pe tură lucrează la viteză maximă, dar traficul este mare. La sfârșitul lunii iulie, au fost discutate măsuri pentru trecerea mai rapidă a mijloacelor de transport prin Punctul de Control și Trecere a Frontierei de la Kulata de către premierul bulgar Dimităr Glavcev și de ministrul de Interne de la acea dată, Kalin Stoianov, cu reprezentanți ai autorităților de frontieră.
Premierul a fost ferm că sunt necesare măsuri temporare, până când Bulgaria va fi primită terestru în Schengen. Una este separarea fluxului de vehicule în unul din state membre și altul din țări terțe țări, deoarece verificările sunt diferite.
Până la Schengen terestru, se caută soluții
Cealaltă idee este ca prin folosirea unor indicatoare rutiere temporare să se limiteze viteza la capătul autostrăzii, astfel încât să nu se formeze ambuteiaje de mașini.
Ministrul de interne a declarat că, împreună cu autoritățile elene de frontieră, se lucrează la așa-numitele verificări simplificate, pentru a permite trecerea mai rapidă a mașinilor care așteaptă la graniță.
Se deschide un număr maxim de trasee, crește numărul angajaților de la frontieră, dar nici asta nu duce la înlesnirea trecerii. Ghișeele lor de la ieșire sunt în număr de șase și niciunul nu este închis. La nevoie, când sunt turiști cu autocare, chiar se deschide un al șaptelea ghișeu improvizat, unde un polițist verifică doar pasagerii din autocar.
De multe ori, chiar și oamenii au fost de vină pentru întârzieri, încă din partea bulgară a punctului de control - cel mai adesea nu aveau documentele pregătite pentru verificare, au început să caute prin genți și bagaje.
Alte probleme la graniță, în afară de Schengen
Cei care călătoresc cu copii au omis faptul că aceștia nu pot fi scoși din țară cu certificatul de naștere, ci cu pașaport internațional, dacă copilul are sub 14 ani, sau cu carte de identitate pentru cei cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani.
Au fost probleme și cu copiii care călătoresc doar cu un singur părinte. Adesea, acesta avea asupra sa doar o declarație de consimțământ pentru călătorie, dar nu și copia obligatorie, care rămâne la punctul de control. În acest caz, un polițist de frontieră trebuie să facă o copie, ceea ce încetinește și mai mult coloana.
În orele de trafic crescut și în cazul unor cozi de kilometri, autoritățile elene le fac semn mașinilor să treacă, ridicând barierele la punctele de percepere a taxelor de drum, iar mașinile trec fără să oprească, ceea ce contribuie de asemenea la reducerea ambuteiajelor.
Câteodată, însă, serviciul grec care percepe taxele de drum face exact invers - vehiculele care ies din Grecia sunt oprite și pot plăti doar la una sau două cabine de plată. Astfel se formează o coloană de mașini pe autostrada din Grecia, în loc să se formeze la punctul de control.
Poliția încearcă să prevină conflictele
Când coloana de mașini de la ieșirea din Bulgaria crește îngrijorător de mult, echipajele de poliție sunt la fața locului, pentru a dirija traficul și pentru a nu se ajunge la divergențe între șoferi.
Potrivit unei legi nescrise, ultima bandă din dreapta a autostrăzii de la PCTF Kulata este lăsată pentru vehicule de mare tonaj, dar deseori pe acolo trec și autoturismele, dacă coloana e mai scurtă. Când ajung la graniță și trebuie să intre din nou pe benzile de autoturisme, trebuie să se strecoare iar și asta îi enervează pe șoferi.
Alții aleg să evite coloana de kilometri de pe drumurile periferice, ies de pe autostrada Struma și trec prin satele Marikostinovo, Marino Pole, Ciuciuligovo și Kulata. Astfel, ies direct la graniță, dar tot trebuie să reintre cumva în coloană. Atunci încep discuțiile între șoferi.
Pentru a nu se ajunge la conflicte și acuze, că unii sunt tipicari și își țin coada, la ieșirea din sat există un echipaj de poliție care îi întoarce pe toți să se alinieze la coadă.
Waze și refuzul Austriei și Olandei de a ne primi în Schengen
În drum spre Grecia, aplicația Waze vă arată că treceți prin sate. Eu nu am trecut, cu toate că cunosc foarte bine drumurile din zonă. După o oră am ajuns pe drumul de ieșire spre Kulata și am văzut cum o coadă de mașini românești iese de pe acesta și încearcă să intre în coloană. „Frontiera” ar trebui să își facă mai bine treaba, au comentat bulgari, pe rețelele de socializare.
Ei spun că, într-adevăr, prin sate trec români care se justifică cu aplicația de navigație. Am trecut pentru prima dată pentru că folosesc Waze și nu știam de ce mă direcționează pe acolo. Când am ajuns la ieșirea din sat și la câțiva metri de punctul de frontieră, un polițist m-a întors din drum.
De ce este interzis să treci pe acolo, nu sunt tot drumuri pe acolo, a comentat un șofer. Cealaltă variantă de trecere rapidă a verificărilor la frontieră constă în extinderea punctului de frontieră, unde se face verificarea pașapoartelor. O asemenea infrastructură nouă nu e deloc ușor de construit.
Punctul de trecere grecesc e pe un pod
Punctul de frontieră grecesc este pe un pod și nu are cum să fie extins ușor cu alte câteva benzi. Despre creșterea mare a traficului pe la PCTF Kulata-Promahon, în ultimii doi ani, a anunțat recent postul grecesc de stat EPT. În august 2024, 1,96 de milioane de turiști au trecut granița (1.007.000 au intrat în țară și 953.000 au părăsit-o).
În total, în lunile de vară din acest an, 5.210.000 de turiști au trecut prin acest punct de frontieră. Un număr record, ceea ce arată că acest punct de frontieră este cel mai important și cea mai mare intrare în Grecia. Se așteaptă ca traficul să fie mare și în luna septembrie. Timpul mediu de așteptare pentru turiștii care trec frontiera pe la Promahon este de 30-40 de minute, adaugă televiziune greacă.
Autostrada „Struma” prin Kresna va opri blocajele de kilometri
Dar nu doar opoziția Olandei și Austriei în problema Schengen contează. În urmă cu câteva zile, Curtea Administrativă Supremă a respins definitiv încă un recurs al unor organizații ecologice, care de data aceasta au luptat împotriva implementării în prealabil a ordinului ministrului mediului pentru construirea autostrăzii „Struma” prin defileul Kresna.
Opțiunea ca un traseu - de la Kulata la Sofia, să fie mutat la est în afara defileului pe versanții vestici din munții Pirin, iar în sens invers, drumul E-79 de până acum să fie optimizat și modernizat, a primit undă verde de la Comisia Europeană.
A urmat un ordin al ministrului interimar, Petăr Dimitrov, conform căruia proiectul nu are nevoie de o nouă evaluare a impactului asupra mediului, deoarece există o evaluare în vigoare încă din 2023. Acest ordin a fost contestat de Asociația Parcurilor din Bulgaria, fondată de Toma Belev și Asociația pentru Fauna Sălbatică din Balcanii a lui Andrei Kovacev, fost copreședinte al Partidul "Mișcarea Verde".
Ecologiștii radicali, o problemă la fel de mare ca Schengen
Prima instanță nu le-a admis contestația, au făcut recurs și, la 30 august, Curtea Administrativă Supremă a confirmat decizia instanței inferioare. Acest lucru face posibilă începerea construirii tronsonului de drum, care în aproximativ 4 ani va permite ca circulația să nu se întârzie cu alte 30-40 de minute.
Acest lucru se întâmplă acum din cauza efectului de pâlnie. Mișcarea a sute de mașini, aproape una în spatele celeilalte pe câte două benzi, cu o viteză de peste 100 km pe oră, se unește pe o bandă prin defileu. De acum 2 ani, acolo au fost amplasate delimitatoare de benzi de trafic pentru a nu exista depășiri, iar viteza este limitată la 50 km pe oră.
Astfel, la intrare se formează ambuteiaje și de multe ori coloana se mișcă cu 10-20 km pe oră. În mod categoric, noile restricții în acest tronson de aproape 20 de kilometri dau rezultate, deoarece după instalarea de separatoare, nu au fost accidente grave, nici victime sau răniți, așa cum s-a întâmplat ani întregi.
(Articol de Toni Maskrâchka, 24Chasa; Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR RADIO ROMÂNIA)