SCENARIU NEGRU pentru Klaus Iohannis. PASIVITATEA cu privire la REVOCAREA lui KOVESI poate aduce un CONFLICT CONSTITUȚIONAL

Mai multe scenarii au fost vehiculate cu privire la decizia pe care președintele Klaus Iohannis o va lua cu privire la propunerea de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. După ce propunerea înaintată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, a primit aviz negativ de la CSM, există mai multe posibilități pe care șeful statului trebuie să le ia în considerare înainte să ia o decizie, având în vedere posibilele repercusiuni juridice și politice. Totuși, un fost judecător al CCR avertizează că printre posibilitățile de acțiune ale președintelui nu ar trebui să se numere evitarea unei decizii, deoarece s-ar crea grave probleme de natură constituțională.

În viziunea fostului judecător CCR, Toni Greblă, un refuz al președintelui Iohannis de a se pronunța ar crea un „conflict constituțional negativ între instituțiile și autoritățile statului”.

„În Constituție sau în legile în României în cazul în care nu este prevăzut un termen înlăuntrul căruia un oficial să-și exercite sau să-și îndeplinească obligațiile care îi revin din lege, atunci se aplică regula generală, trebuie să existe un termen rezonabil. Rezonabilitatea termenului este prevăzut în funcție de circumstanțele specale ale fiecărui caz.

Ultimul boem al secolului XX. S-a stins singur și trist, înconjurat doar de pisicile sale

Ce se întâmplă cu concediile începând din 2025. Legea care clarifică toate situațiile

Dacă președintele teoretic ar refuza să-și exercite această obligație pe care o are, de a se pronunța asupra propunerii de revocare, atunci istituțiile și autoritățile prevăzute în lege pot să atace la CCR refuzul președintelui considerând că s-a ivit un conflict constituțional negativ între instituțile și autoritățile statului.

În lege există proceduri diferite pentru numirea procurorilor și pentru revocare, CCR nu a făcut decât aplicarea acestei diferențieri între numire și revocare și a constatat că rolul principal îl are Ministrul Justiției sub autoritatea căreia funcționează procurorii.

Președintele nu poate lua decât act de propunerea ministrului Justiției și să semneze, soluția inversă ar crea și probleme”, a afirmat Toni Greblă.