Scandalul legat de dezvăluirile fostului membru al trupelor speciale ale Marinei americane, despre operațiunea în care a fost ucis Osama bin Laden, nu s-a stins încă. De altfel, Matt Bissonette a scris o carte cu acest subiect „No Easy Day”, sub pseudonimul Mark Owen. Serviciul de Investigații Criminalistice al Forțelor Navale Americane (NCIS) a început o anchetă împotriva lui Matt.
Într-un articol publicat pe siteul sofrep.com, dedicat analizelor din domeniul militar, unul dintre foștii colegi ai lui Matt încearcă să explice motivele pentru care șefii și colegii fostului militar sunt supărați pe el și nemulțumiți de dezvăluirile făcute de acesta în presă, acuzându-l că a făcut publice date secrete, de dragul unei faime trecătoare.
Autorul articolului, Brandon Webb, povestește că a fost prieten cu Matt, înainte ca acesta să părăsească Forțele Navale. Într-o seară, a fost sunat de Matt și a fost întrebat câți bani ar putea să facă din vânzarea cărții sale, din vânzarea informațiilor pe care le deținea în ceea ce privește capturarea și uciderea liderului talibanilor, în Pakistan. Brandon spune că nu i-a trecut prin cap, atunci, că fostul lui coleg urma să publice date despre raidul secret, fără a cere niciun fel de aprobare pe canale oficiale.
Doar că apelul telefonic a fost înregistrat și există dovezi în acest sens.
Brandon Webb încearcă să explice care sunt trei dintre motivele pentru care comunitatea SEAL din Marina americană este nemulțumită de acțiunile eroului.
În primul rând, „faptele contează, nu gloria”, spune el. Este un citat care este scris pe unul dintre numeroasele semne ale unităților militare de luptă. Se referă la căutarea CELEBRITĂȚII cu orice preț, în detrimentul unității; a AVERII, profitului făcut din acțiunile unității respective; și a EGO-ului, prin folosirea realizărilor unei echipe pentru a-și exagera propria importanță.
În al doilea rând, este vorba despre dezvăluirea unei potențiale informații clasificate. Este un lucru grav. Chiar și o vagă aluzie la astfel de date poate compromite oameni și în cel mai grav caz, poate duce la uciderea unor persoane. Din câte știe și relatează autorul articolului, operațiunea făcea parte dintr-un Program cu Acces Special, al căror informații nu putea fi făcute publice fără acordul superiorilor militari, al Pentagonului sau chiar al președintelui SUA, comandantul suprem al armatei.
În al treilea rând, o superexpunere în mass-media este dăunătoare. Publicarea unei cărți pe tema raidului din Pakistan destul de curând după ce s-a petrecut evenimentul și discuția deschisă cu presa, pe această temă, a creat o frenezie, cu consecințe neașteptate.
Iar jurnaliștii de investigație, care caută mereu „informații negative” și detalii de stil Hollywood, susține autorul, au fost încântați să aibă date legate de operațiuni ale forțelor speciale SEAL.
Mărturiile sunt contradictorii, iar odată cu declanșarea scnadalului au apărut tot mai multe întrebări legate de ceea ce s-a petrecut în 1 mai 2011.
„Vom ști vreodată ce s-a întâmplat în noaptea aceea? Puțin probabil. Ar trebui să știm? Probabil că nu. Un lucru este sigur - toți cei care au fost angajați în armata americană sau într-o coaliție militară după 11 septembrie 2011, au avut, în felul lor, o contribuție la aniliharea liderului talibanilor, inamicul public numărul unu, după producerea atacurilor teroriste din America. Fiecare este, în felul său, un erou, iar unii chiar și-au dat viața în acest scop”, încheie sursa citată.