Evenimentul Zilei > International > Scandalul şpăgii nucleare. Suspecţi de luare de mită pentru acordul cu Iranul
Scandalul şpăgii nucleare. Suspecţi de luare de mită pentru acordul cu Iranul

Scandalul şpăgii nucleare. Suspecţi de luare de mită pentru acordul cu Iranul

Acordul internaţional privind programul nuclear iranian a fost semnat la 14 iulie 2015 de Teheran şi şase mari puteri ale lumii: SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania.

Donald Trump a decis retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear semnat cu Iranul în data de 8 mai. „După consultări cu aliaţii, îmi este clar că acest Acord nu poate împiedica activităţile atomice iraniene. Anunţ astăzi retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear iranian”, afirma atunci Donald Trump. El mai sublinia că, oricum, inspectorii AIEA nu aveau acces în facilităţile nucleare militare iraniene.

 

Decizie radicală de la Washington

Administraţia Trump a decis să reimpună „imediat” Iranului sancţiunile ridicate anterior în dosarul nuclear, după ruperea acestuia de partea americană.

De departe nu este toată lumea de acord cu decizia lui Trump. În SUA, John Kerry, ex secretar de stat şi reprezentant al lui Obama la negocierile cu Iranul a încercat să saboteze acțiunea lui Donald Trump. El a negociat fără mandat cu Teheranul și cu alți lideri mondiali. Ziarul Boston Herald a cerut public o anchetă completă privind inițiativele lui John Kerry, iar Washington Times a publicat un articol cu titlul „Aruncați-l pe Kerry în pușcărie!” Motivul? „Înaltă trădare.”

Totodată, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au trecut succesiv pe la Washington şi au încercat să-l convingă pe liderul american să nu rupă tratatul cu Iranul.

 

Bomba din presă

Pe acest fond, o ştire a devenit rapid virală mai ales în cercurile apropiate Partidului Republican şi administraţiei Trump dar şi în social media.

Analistul, Raman Ghavami, care scrie, între altele şi pentru Jerusalem Post citează într-un tweet un mesaj transmis de Hossein Jaberi Ansari descris drept: „Un înalt consilier(şi purtător de cuvânt n.r.) al lui H.J. Ansari Zarif (ministrul Iranian de Externe n.r.) ”. Ansari ”ameninţă cu ceva care trezeşte imediat atenţia: Dacă europenii nu mai fac tranzacţii comerciale cu Iranul(în urma sancţiunilor aplicate de adminstraţia Trump n.r.) şi nu pun presiune pe Statele Unite (ca să revină în tratatul nuclear n.r.), vom dezvălui care sunt politicienii din vest şi cât de mult a primit fiecare în timpul negocierii acordului nuclear cu noi ca să facă să se încheie tratatul(#IranDeal happen)”, scrie Ghavami.

Afirmaţia de mai sus pare ignorată de marile cotidiene ale lumii. La fel s-a întîmplat şi în timpul demonstraţiilor anti regim din Iran din această iarnă, când presa mainstream a ignorant faptul că sute de oameni au murit şi mii au fost arestaţi. Mai mult, atunci, liderii lumii occidentale au cerut reţinere din partea ambelor părţi, adică şi din partea oamenilor din stradă care luau bătaie de la scutierii iranieni.

 

Armele din mâna Teheranului

Sunt mize importante şi afaceri de miliarde făcute predominant de ţări UE şi nu numai, cu Teheranul care se văd ameninţate, din plin.

Iranul a semnat acorduri privind vânzarea de petrol cu firme din Rusia (Lukoil), Italia (Saras și Eni), Spania (Repsol), Franța (Total SA), Grecia (Hellenic Petroleum) Elveția (Vitol Group) și sunt în desfășurare negocieri cu alte companii energetice majore”, a declarat, la timpul respective, Mohsen Qamsari, director pentru afaceri internaționale la Compania Națională Iraniană de Petrol.

De altfel, liderii Germaniei, Franţei şi Regatului Unit au dat publicităţii o declaraţie comună prin care afirmă că aceste ţări rămân părţi în acordul nuclear încheiat în 2015 cu Iranul.

 

Câte avioane noi poate cumpăra o ţară ca Iranul?!

 

Compania IranAir a comandat 200 de avioane: 100 de la Airbus, 80 de la Boeing şi 20 de la producătorul franco-italian ATR. Toate aceste tranzacţii depind de licenţele americane, din cauza componentelor folosite.

Cea mai importantă înţelegere a fost incheiată de compania(la care participă Franţa, Marea Britanie, Germania şi Spania) Airbus, care urma să livreze Iranului peste 100 de avioane în valoare totală (la preţul de listă) de circa 25 de miliarde de dolari. Secretarul trezoreriei, Steve Mnuchin, a precizat că vor fi revocate licenţele Boeing şi Airbus pentru vânzarea de avioane de pasageri către Iran.

 

Cine şi pentru ce a luat bani?

Valoarea schimburilor dintre UE şi Iran a crescut de la 9,2 miliarde de dolari în 2015 la 16,4 miliarde după semnarea tratatului nuclear. În 2017 valoarea a crescut la 25 de miliarde de dolari.

Patrick Pouyanné, directorul executiv al firmei Total, a cerut adoptarea unor măsuri legislative din partea Blocului comunitar care să contracareze efectul sancţiunilor americane, similar cu cele adoptate în 1990 care au protejat firmele din UE la acel moment. Total deţine drepturile de prospecţiuni şi exploatare a parcelei South Pars, inclusă în cel mai mare depozit mondial de gaze naturale.

În Germania, unde comerţul cu Iranul a crescut cu 42% din 2015 la 3,4 miliarde de dolari pe an, Dieter Kempf, Preşedintele Federaţiei Industriilor Germane(BDI), a declarat că Berlinul nu este pregătit să renunţe la piaţa iraniană. „Firmele noastre au investit mult şi nu numai speranţe, în piaţa iraniană după ridicarea sancţiunilor. Acum perspectivele par a fi deosebit de înnegurate”.

 

Publicat in categoriile: International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: