Perioadă tulbure în România. Deodată, parcă reîntorși în prezent, asistăm la brutalitatea unor episoade ilustrative pentru starea politică și juridică din țară. Procedurile se demarează în ritm alert astfel încât controversatul jurist Fábián Gyula să ocupe funcția de Avocat al Poporului.
Până în prezent, guvernanții au demonstrat o anume sensibilitate față de Comisia de la Veneția. În ciuda faptului că opiniile acestui for nu au fost niciodată obligatorii, ele au avut (și au) avantajul de a conferi autoritate morală asupra unei decizii juridice, iar autoritățile politice din țară aveau mai întotdeauna o reținere înainte de a afla verdictul organului consultativ. Nu cumva să-și pună în cap experții în domeniul dreptului constituțional.
Iată că, de această dată, specialiștii critică, într-o scrisoare trimisă președinților Parlamentului, Ludovic Orban și Anca Dragu, revocarea lui Renate Weber. În comunicarea înaintată, Comisia de la Veneția a somat liderii amintiți să ofere explicații cu privire la înlăturarea Avocatului Poporului din funcție, înainte de termen. Opiniile care se pare că erau sfinte pentru parlamentari, astăzi nu doar că sunt ignorate, ci sunt ascunse. Reprezentantul deputaților PSD, Alfred Simonis, a lansat o serie de acuzații în Parlament, conform cărora documentul Comisiei a fost păstrat secret fiindcă deranja.
Ideal era ca forţele politice să țină cont de opinia Comisiei mai înainte de nașterea conflictului în jurul revocării lui Renate Weber și a înlocuirii acesteia de către Fábián Gyula. Desigur, măsura nu rezolva situaţia în sine, dar cu siguranță contribuia la limpezirea conceptuală a sa. Contextul de față nu relevă decât aerul care clocotește dens în lumea politică românească.
UDMR, formațiunea care reprezintă interesele comunității maghiare, a stat “în banca ei” până în momentul declanșării marii strategii la care trebuie să ia parte. Contraste neașteptate de atitudine au fost remarcate în tabloul politic. Brusc, UDMR se afirmă - Fábián Gyula este liderul perfect pentru funcția în cauză; CV-ul său e “impecabil” și, mai mult decât atât, fostul procuror este un om echilibrat, după cum s-a exprimat deputatul Csoma Botond. Susținut și de PNL, Fábián Gyula va fi investit în funcție (probabil) la începutul săptămânii viitoare, fără ca guvernanții să aștepte răspunsul Curții Constituționale. Unde este graba și care este miza?
Un om, o misiune, o cârcă de bani. Și interese de seamă. Fostul procuror clujean este cunoscut drept un magistrat foarte controversat. Portretul său este ușor de reconstituit. Pe lângă faptul că s-a pensionat devreme, pe fondul “presiunii la care a fost supus în magistratură” (o argumentare sinistră, având în vedere funcția pe care ar urma să o ocupe), beneficiile financiare fiind de peste 10.000 de lei, Fábián Gyula a mai fost cercetat de Inspecția Judiciară din cauză că a ținut o prelegere în cadrul simpozionului „Ardealul şi Ungaria: două state, o singură naţiune în UE”. Deși în spațiul public activitățile suspicioase ale asociației Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI), care s-a ocupat și de organizarea conferinței amintite, erau cunoscute, Fábián Gyula nu a avut nicio reținere în a lua parte la eveniment. De exemplu, în cadrul uneia dintre edițiile organizate de EMI, Vona Gabor, liderul organizaţiei Garda Maghiară şi al partidului de extremă dreapta din Ungaria, Jobikk, a vorbit despre trezirea naţiunii maghiare. Politicianul a spus că, în prezent, inima maghiarimii bate în Transilvania, locul în care el se deplasează pentru a-și “încărca bateriile”.
Trebuie menționat că reuniunea la care a participat Fábián Gyula s-a desfășurat sub atenția europarlamentarului Fidesz Kinga Gal, care a obținut popularitate în urma ideilor pe care le-a promovat, toate urmărind un singur scop, anume câștigarea autonomiei maghiarilor, despre care a spus că este menționată în Charta Europeană 1985 și 1992, iar Consiliul Uniunii Europene a decis, în anul 2000, că toate persoanele, indiferent de etnie, trebuie tratate la fel și dețin drepturi egale.
„Parlamentul European s-a pronunțat în legătură cu necesitatea ocrotirii minorităților, iar în Dreptul Internațional este stipulat că toate popoarele au dreptul la autonomie, fără a fi însă puse în pericol suveranitatea și integritatea statului din care fac parte”, a spus la acea vreme Fábián Gyula.
La audiere, când i s-a reproșat că promovează autonomia pe criterii minoritare în lucrările sale, Fábián Gyula a spus că nu a vorbit vreodată despre autonomie ca o formă indicată de sine, ci ca una “recomandată de Consiliul Europei”. Entuziasmul eroic l-a părăsit după ce deputatul social-democrat Steluţa Cătăniciu i-a adresat o întrebare privind constituţionalitatea înfiinţării unui Ținut Secuiesc. Fábián Gyula nu a răspuns. Ce încrengătură de orientări fine ale „luptătorului” românilor...
CV-ul “impecabil” al fostului procuror naște și el discuții în contradictoriu pe tema prețioasei burse de studiu Herder. În anul 1995, după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul UBB, a obținut Premiul Gottfried von Herder din partea Universității din Viena, cea mai prestigioasă distincție adresată somităților Europei Centrale. Fábián Gyula nu a explicat niciodată cine a tras sforile, dacă s-a întâmplat astfel, pentru a intra în posesia celebrei burse, care se obține în urma unei recomandări înaintate de către un laureat al premiului.
Personalități ale culturii românești au fost distinse cu această considerație: poetul Tudor Arghezi (1965), scriitoarea Ana Blandiana (1982), filosoful Constantin Noica (1988), academicianul Răzvan Theodorescu (1993), istoricul Andrei Marga (2006) etc.
Elementele preocupărilor din cazul de față nu reprezintă un decor și nici cadrul sau culoarea locală, ci scot la iveală substanța din sistemul politic românesc actual. După cum spunea unul dintre cei mai influenți magistrați italieni, Luca Palamara, în volumul Il Sistema. Potere, politica, affari: storia segreta della magistratura italiana/ Sistemul. Puterea, politica, afacerile: istoria secretă a magistraturii italiene, „știu că nimic nu are loc întâmplător, există întotdeauna un mecanism, un sistem invizibil care se mișcă la unison”. Fábián Gyula caută poarta de intrare, dacă nu a reușit să pășească deja pe ea.