Cazul „Bercea Mondial - Mircea Băsescu“ readuce în discuție modul în care clanurile de romi și-au făcut averi uriașe. Fiscul a anunțat că va verifica firmele deținute de Sandu Anghel. EVZ vă prezintă schema evaziunii cu fier vechi.

Vorbesc de sute de mii de euro, așa cum vorbim noi de mărunțiș. Ridică zeci de palate fără noimă și fără autorizație de construcție, au la porți mașini luxoase și flutură la petreceri teancuri de zeci de mii de euro, în timp ce mai iau și ajutoare de stat de la primărie. Așa trăiesc membrii câtorva clanuri din România, cărora și Poliția și ANAFul cu greu le mai fac față.

Ei sunt capii mafiilor deșeurilor de metale. Îi găsești la Grajduri (Iași), Ivești (Galați) , Sintești (Ilfov), Strehaia (Mehedinți), județul Olt și în multe alte locuri. Practic, aproape oriunde în România întâlnești zeci de palate țigănești la un loc, găsești sigur, prin apropiere, depozite de colectare a deșeurilor de metale, silozuri și fabrici demolate și/sau triaje sau linii de cale ferată numai bune de jefuit în haită.

Aceasta este mafia deșeurilor de metale care a sărăcit bugetul țării de sute de milioane de euro în ultimii ani. EVZ vă prezintă una dintre schemele infailibile.

Mecanismul prin care se fură

De regulă, fierul vechi, cuprul sau metalele neferoase sunt furate. Ajung la firmele de colectare prin două „surse” principale. Prima este de la cei care scormonesc prin ruinele fabricilor. Firmele le plătesc cuprul sau fierul vechi din mână, fără niciun fel de acte. A doua sursă provine din tăierile de fabrici sau de silozuri, cum e și cazul lui Bercea Mondial. Proprietarul sau lichidatorul unei astfel de construcții scoate la licitație 5.000 de tone de fier vechi, fără să-i pese, sau cu bună știință, că este vorba de 10.000 sau 12.000 de tone. Firma colectoare câștigă licitația, dar nu poate trece pe acte decât cele 5.000 de tone câștigate. Pentru restul de 5.000 sau 7.000 de tone „la negru”, încheie tranzacții fictive cu tot felul de firme fantomă din țară, de regulă din alte județe. Acestea îi vând pe hârtie câte 500 – 1.000 de tone fiecare, metodă prin care „legalizează” achizițiile firmei colectoare, ne-au spus surse din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Cum se spală banii

După ce au trecut tot fierul vechi ilegal pe acte, firmele colectoare îl vând mai departe către o companie mai mare, care devine cumpărător legal și de „bună credință”, deoarece totul are ”proveniență legală”. Firma colectoare, cunoscută în „literatura” Fiscului drept „firmă săgeată”, încasează banii și dispare, după cel mult 3-6 luni de funcționare, fără să plătească TVA-ul și impozitele la stat. Ea nu funcționează niciodată mai mult. Înainte ca Fiscul să-i poată bloca conturile, își ridică banii din bancă și închide firma, ori o abandonează sau o trece pe numele unei persoane de negăsit sau unei persoane sărace sau om al străzii, dispusă, contra-cost, să preia o firmă cu datorii uriașe. Între timp, pe numele unui prieten sau a unui alt membru al familiei s-a înființat deja o altă firmă, care își continuă activitatea, de cele mai multe ori în același spațiu ocupat de „săgeata” dispărută.

„Compania mare are acum marfă de furat cu acte legale. Chiar dacă, în multe cazuri, noi suspectăm sau avem indicii că tocmai firma mare este cea care organizează firmele săgeată și că are parte din profiturile făcute de acestea, este foarte greu de dovedit. Soluția este să reușești să-i atragi răspunderea în solidar”, ne-au spus specialiștii din ANAF. Companiile mari exportă apoi deșeuri de un miliard de euro anual, care ies din țară cu vapoarele, trenurile și tirurile. Statul român încasează bani cât rugina de pe fierul vechi, în timp ce sutele de milioane de euro sunt vehiculate prin facturi, avize și chitanțe care ascund o evaziune și averi uriașe. Pe măsură ce dispar din țară, sute de mii de tone de fier și de cupru, în curțile afaceriștilor răsar mașini de lux și vile spomptuoase. Cele mai multe dintre acestea au turnulețe și aparțin bulibașilor - șefii romilor sărmani care fură fierul și cuprul și-l vând pe nimic. Cei din urmă sunt, de obicei, singurii care plătesc în fața legii.

Clanurile care au făcut bani din fier vechi

De unde are bani Bercea: „Suntem țigani jmecheri

” Cazul Bercea. Pe numele lui adevărat Sandu Anghel, Bercea Mondial este capul clanului din Olt. Membrii acestuia ar fi făcut avere din vânzarea fierului vechi furat din vechile silozuri din Drăgășani, Caracal și Slatina și de la CFR. Mai mult, clanul Bercea s-ar fi îmbogățit și după ce ar fi furat din sistemul de irigații de pe râul Olt. Ulterior, „afacerile” familiei s-au extins în domeniul imobiliar, camătă și traficul cu mașini de lux aduse din Bulgaria. După ce a început scandalul Bercea Mondial, membrii clanului au început să se laude că au dat milioane de euro șpagă în drepta și în stânga. Când ziariștii au întrebat-o pe Izaura, fiica lui Bercea Mondial, de unde a avut 600.00 de euro pentru eliberarea tatălui, acesta a răspuns: „Nu este treaba nimănui, suntem țigani jmecheri”. Bercea a ridicat în Slatina opt palate, toate fără autorizații de construcție, iar pe numele său sunt peste 100 de dosare penale pentru infracțiuni de evaziune fiscală și violențe.

Evaziune de milioane de euro (Gorj)

Combinatul chimic din Arad a fost demolat, iar fierul a ajuns la export. Potrivit anchetelor aflate în derulare, responsabil de vinderea combinatului pe bucăți ar fi Ninel Potârcă. El a devenit cunoscut în 2009, când a candidat ca independent la Președinția României. Potârcă este acuzat că prin tranzacții ilegale cu fier vechi a creat un prejudiciu la bugetul de stat de aproape 4,4 milioane de lei. Procurorii au făcut și descinderi la adresele mai multor suspecți, dar și la societăți comerciale din cartierul gorjean Meteoru, unde are palatul Potârcă. Potrivit procurorilor, s-a urmărit destructurarea unei rețele care se ocupa cu afaceri ilegale cu fier vechi, în acest dosar prejudiciul ridicându-se la 2 milioane de euro. Potârcă este cercetat în mai multe dosare de evaziune fiscală. Are pe rolul instanțelor două procese în care a fost condamnat deja la închisoare cu executare, sentințele nefiind însă definitive.

Buzescu (Teleorman). Și-a făcut casă-tribunal

În localitatea Buzescu, sunt peste 100 de palate de-a lungul drumului principal care duce la Alexandria. Aici se află și palatul ridicat de Dan Finuțu, după ce a reușit să scape de problemele pe care le avea cu Justiția. Clădirea este copie fidelă a Tribunalului din Caracal. Finuțu a murit în 2012. Oficial, prosperitatea țiganilor din Buzescu se trage din afacerile cu metale feroase și neferoase și din comercializarea cazanelor de țuică. Potrivit primarului Valentin Trăistaru, în comună sunt înregistrate vreo 20 de firme.

Sintești (llfov). Zeci de firme fictive

Satul Sintești, județul Ilfov, este plin de palate, iar locuitorii, majoritatea de etnie romă, au garaje cu telecomandă, menajere și șoferi pentru mașini scumpe. Au bani și se laudă că au strâns zeci de mii de euro.

În anii trecuți, Poliția a descoperit că în localitate au fost înființate zeci de societăți comerciale fictive pentru a face comerț cu fierul vechi. Și, deși s-au făcut zeci de razii, s-au aplicat amenzi de zeci de mii de lei și au fost confiscate tone întregi de aluminiu, evaziunea fiscală continuă în zonă.

Strehaia, județul Mehedinți. Peste 100 de castele sunt construite în localitate. Orașul este cunoscut și sub denumirea „raiul evaziunii fiscale”. Aici, locuitorii, în majoritate, nu își plătesc dările către stat. Un alt grup infracțional din Strehaia a prejudiciat statul cu 4 milioane de euro printr-o serie de afaceri necurate desfășurate sub paravanul firmei-fantomă Metal Corporation, prin care s-au derulat tranzacții cu fier vechi.

Ivești (Galați). Bulibașă cu relații „sus-puse la București”

Un alt clan puternic care face afaceri cu fier vechi este în localitatea gălățeană Ivești. Membrii clanului Cezar Stănescu au palate, mașini de lux și zeci de mii de euro, deși nu au muncit cu acte niciodată. Dacă sunt întrebați, ei spun că fac totul legal: fac cazane de țuică și din fabricarea lor au ajuns așa bogați. Locuitorii din zonă spun că membrii clanului se laudă că au relații „sus - puse la București”

Grajduri (Iași). Bulibașa susține că Fenechiu a stricat piața

Partenerul de afaceri penale al fostului ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu, este unul dintre liderii romilor din localitatea ieșenă Grajduri. Dragoș Stănescu a vândut firmelor din grupul „Fene” transformatoare vechi, iar oamenii lui Fenechiu le vopseau și le vindeau statului ca fiind noi. Cert este că zeci de persoane din această localitate sunt anchetate pentru că au prejudiciat statul cu milioane de euro prin evaziune fiscală cu fier vechi. În localitate au fost înregistrate zeci de firme fantomă prin care s-a făcut evaziune fiscală cu fier vechi. Capii afacerii prin care s-au strâns averi fabuloase sunt supranumiți „Lanțul”, „Diamantul” și „Ferma”. Până în 1989, membrii clanurilor au locuit în case modeste, iar după Revoluție au început să se îmbogățească subit.