SCANDAL în fața ambasadei Rusiei. Sute de persoane au strigat: ”Nu vom uita niciodată”

Cu o zi înainte de a fi marcată împlinirea a 50 de ani de la înăbuşirea de către tancurile sovietice a mişcării reformatoare "Primăvara de la Praga", aproximativ 300 de persoane au manifestat luni în faţa ambasadei Rusiei la Praga.

"Nu vom uita niciodată" sau "Stop imperialismului rus" au fost două dintre bannerele manifestanţilor, care s-au reunit la chemarea mai multor ONG-uri, cu steaguri cehe, ucrainene ori ale UE şi NATO, potrivit agerpres.ro

"Aveam 13 ani la acel moment, părinţii mei au fost persecutaţi întreaga viaţă, tatăl meu a semnat manifestul Carta 77 pentru drepturile omului. Vreau ca măcar copiii mei să aibă o viaţă mai bună", a declarat,  Klara Glancova, care purta o pancartă cu mesajul : "Nu voi uita niciodată. Nu voi tăcea".

Prezent la manifestaţie, Mustafa Djemilev, liderul tătarilor din Crimeea, peninsulă anexată de Moscova, a denunţat ceea ce a numit un "caracter expansiv şi agresiv" al fostei URSS şi al Rusiei.

"Acolo, în spatele acestui gard, există mereu oameni care gândesc în acest mod", a spus el, indicând spre clădirea ambasadei, înconjurată cu prilejul mitingului de bariere metalice şi apărată de poliţişti.

"Am elaborat o scrisoare destinată cetăţenilor ruşi în care le cerem să se ridice contra regimului actual care continuă să desfăşoare o politică imperială, la fel ca pe vremea fostei URSS", a arătat, Tomasz Peszynski, de la filiala cehă a iniţiativei cetăţeneşti "Pulse of Europe", una dintre organizatoarele manifestării.

În noaptea de 20 spre 21 august 1968, circa 30 de divizii sovietice, susţinute de unităţi din Bulgaria, Ungaria, Polonia şi RDG, au pus capăt brutal unei tentative a conducerii reformiste a Partidului Comunist cehoslovac şi a liderului său de atunci, Alexander Dubcek, de a instaura un "socialism cu faţă umană".

Intervenţia şi ocupaţia sovietică s-au soldat cu peste 400 de morţi, cehi şi slovaci, şi au condus la încheierea perioadei de dezgheţ marcată de ridicarea cenzurii şi o liberalizare a activităţilor politice, economice şi culturale.

Noul regim pro-moscovit al preşedintelui Gustav Husak a rămas la putere până la "Revoluţia de Catifea" din 1989