Una dintre cele mai dificile meserii, la propriu, este cea de scafandru greu. Echipamentul său cântărește, în funcție de model, peste 100 de kilograme.

Vasile Cosma (52 de ani) se regăsește printre puținii „nebuni” care coboară până la 40 de metri sub apele Dunării și a Mării Negre, bașca cu greutăți de aproximativ 100 de kg. Gălățeanul este scafandru greu, meserie prea dificilă pentru a fi brățară de aur, spune Cosma. În ultimele trei decenii a participat la misiuni pe viață și pe moarte, dintre care amintim doar de cea mai mare catastrofă navală din României. Scufundarea navei Mogoșoaia din 10 septembrie 1989, când au murit 222 de oameni.

Născut cu iaz în curte

Acum, mai coboară pe fundul Dunării doar pentru a tăia nave și pentru a le vinde la fier vechi. „Din punctul meu de vedere este cea mai grea meserie din lume! Nu știu ce poate fi ma greu, dar cum nu am practicat altă meserie, nu am de unde să știu totul”, glumește acesta. Oricum, prezența costumului de 100 de kg cu care se scufundă, meseria sa poate fi, la propriu, cea mai grea. „De ce sunt scafandru greu? Pentru că am avut norocul să fiu născut cu un iaz în ogradă”, o face pe mucalitul gălățeanul.

FOTO: Scafandrii grei au avut misiunea de a scoate din nava  Mogoșoaia, zeci de trupuri

Prima dată când și-a pus casca de scafandru greu a fost la vârsta 21 de ani, lucrând în grupul de scafandri de stat de la Dunăre. „Eram fascinat de faptul că cei care practicase această meserie în ultimul secol au dezamorsat mine şi bombe submarine sau au contribuit la realizarea podului de la Giurgeni, a cheiurilor din Agigea.

După Revoluție a lucrat în grupul de scafandri al Administrației Fluviale Dunărea de Jos, desființat în 2000. „A fost o greșeală această decizie, doar că a fost un mod de a mai scoate bani de la stat. După desființarea scafandrilor de stat, s-au făcut firme private tocmai de cei care luase decizia desființării, care au câștigat apoi contracte de milioane de euro din ranfluarea navelor (n.r. - ridicarea navelor scufundate la suprafață) de pe fundul Dunării”, ne spune încruntat Cosma.

FOTO: Vasile Cosma folosește un costum sovietic, casca fi ind atașată de echipament prin trei șuruburi. Scafandru respiră datorită oxigenului primit printr-un cablu special de la stația de la suprafață FOTO: VIAȚA LIBER 

Mânat de val, a decis să-și facă și el Cosma Grup Scafandri Grei. Adâncimea maximă la care poate acționa, în baza echipamentului pe care îl are, este de 40 de metri. La aceste adâncimi, practic a văzut fundul Dunării și al Mării Negre, din zonele apropiate de litoral.

Costumul de scafandru depășeste 100 de kg și este atât prietenul care îi ajută pe temerari să nu fie luați de ape, cât și cel mai mare dușman: din cauza greutății ridicate duce la epuizare.

Pe cale de dispariție

Doar ghetele au 80 de kg. Prin casca de 2-3 kg nu se vede mare lucru la adâncime, așa că scafandrul lucrează cu ciocanul și cu instrumente de tăiat, practic, în orb. Și prepararea coborârii este importantă. După un antibiotic luat greșit, Cosma s-a ales cu inima mărită.

Meseria pe care o practică este pe cale de dispariție din cauza banilor puțini și a dificultăților de sub apă. Însă cât timp va fi sănătos, cea mai grea meserie la propriu nu va fi una dispărută.

De Niro a fost în ghetele de scafandru

Particularitățile meseriei de scafandru greu au atras și lumea filmului. În anul 2000 a fost produs „Oameni de onoare” (foto), peliculă cu Robert de Niro și Cuba Gooding jr. în rolurile principale. Filmul prezintă povestea unui tânăr de culoare, Gooding, care încearcă să învingă restricțiile aplicate afro-americanilor, Robert de Niro fiind maistrul de instrucție care se transformă dintr-un dușman, într-un mentor pentru personajul principal. Pelicula care a costat 32 de milioane de dolari a avut un succes la public de 82 de milioane de dolari, suma totală a biletelor vândute în toată lumea. Publicul a notat „Oameni de onoare” cu nota de 7,1, iar criticii cu 5,6.

FOTO: „Oameni de onoare”