Sfârşitul săptămânii trecute a adus câteva "sforţări" din partea organizatorilor de evenimente de a menţine chiar şi o aparenţă a persistenţei tradiţiilor.
MARAMUREŞ
Sărbătoarea castanelor de la Baia Mare a fost mai degrabă dedicată micilor şi berii. Doar pe icicolo se mai găsea câte o tarabă pentru a cumpăra un cornet cu castane prăjite, în centrul istoric al reşedinţei de judeţ. Câteva zeci de mii de localnici şi turişti s-au înghesuit în buricul târgului, plin cu comercianţi care vindeau tot felul de mărunţişuri, alături de meşterii populari recunoscuţi, secui cu Kurtos kolacs şi artizanat tradiţional şi chiar o călugăriţă cu jeep de lux, care vindea icoane şi cruciuliţe sfinţite. Au fost şi nelipsiţii cântăreţi peruani, dar cu pretenţii de apaşi şi comanş i, care au adus acum şi fete frumoase ce dansau lasciv în încercarea de a le vinde discurile. Una dintre trupe s-a cocoţat pe Statuia Eroului Necunoscut din Parcul Municipal, ca să fie văzută de tot poporul. (Alexandru Ruja)
ARGEŞ
„Îţi place caşcavalul?“
Festivalul Caşcavalului de la Galeş a fost inaugurat sâmbătă, şi sute de argeşeni au ţinut să ia parte la această primă ediţie. Producătorii de telemea, brânză şi caşcaval s-au întrecut în a-şi promova marfa. „Nu e aşa uşor să faci caşcaval, e un lucru de migală“, povesteşte Paraschiva Stroe, o femeie de 70 de ani, din Galeş. Arta fabricării brânzei se transmite din generaţie în generaţie în familia ei. „Şi băiatul meu a învăţat să facă, iar pe mine m-a învăţat mama“, se laudă bătrâna. Bucăţile mari de caşcaval, galben-aurii, aşezate pe o masă, atrag clienţii. Paraschiva are pregă tită o roată pentru gustare. Lume multă s-a strâns la caşcaval, dornică să cumpere la preţuri promoţionale. „Oamenii din Galeş sunt vestiţi, dar nu vor să spună care e reţeta. 25 de lei e cam mult, dar măcar e bun“, e de părere Ion Ghiţă, din Domneşti. Festivalul început sâmbătă a ţinut şi ieri. „Duminica nu e zi de lucru, şi lumea vine de la biserică la caşcaval“, spune Paraschiva Stroe. (Laura Ilie)
MESERIE. „Nu e aşa uşor să faci caşcaval, e un lucru de migală“, povesteşte Paraschiva Stroe, o femeie de 70 de ani, din Galeş
Foto: Sorin Badea
ARAD „Cracii naşei“ au cea mai mare căutare
O nuntă-spectacol a fost organizată după tipul nunţilor româneşti vechi de sute de ani, în localitatea Aldeşti, comuna Bârsa. Evenimentul poartă regia Primăriei Bârsa şi a Oficiului de Consultanţă Agricolă Arad şi îşi propune revigorarea tradiţiilor. Toată suflarea din sat a participat la nuntă. La casa naşilor, pe nuntaşi îi aşteptau «cracii naşei». Cinstea cu cracii o face naşa de sute de ani. Este unică în România. Aceşti craci sunt din beţe de corn, cu câte 3-4 ramificaţii, pe care se pun produse de panificaţie, la care le zic «umflături». Cracii sunt frumos ornamentaţi cu bomboane cu staniol şi flori din hârtie creponată. Prin sat, naşa poartă pe cap coşul mare, greu de câteva zeci de kilograme“, spune Adam Alda, directorul OCA. (Alex Negru)
STRIGĂTOARE. Floare Alda „petrece“ căruţa cu naşi: „Tăt am zis şi m-am jurat că nu-mi ţin drăguţ în sat, dar în Postul Paştelor, nici nu zic, nici nu mă jor, nici nu mă lăs până mor“
Foto: Alex Negru
Recomandările noastre
