Șapte ani de evaziune strâng lațul în jurul lui Georgică Cornu

Șapte ani de evaziune strâng lațul în jurul lui Georgică Cornu

Autoritățile au demarat, ieri, o nouă anchetă împotriva lui Georgică Cornu, „regele asfaltului” din Banat, după ce, în 2014, acesta a fost investigat de DIICOT într-un caz de evaziune evaluat la 60 de milioane de lei.

Acțiunea demarată ieri de Poliția Județeană Mehedinți, care a realizat percheziții în București și zece județe, la mai multe firme, vizează un caz de evaziune fiscală și spălare de bani, în perioada 2008 – 2014 (șapte ani). Prejudiciul este evaluat de data aceasta la peste nouă milioane de euro. Ieri, atât sediul firmelor, cât și casa lui Georgică Cornu din Timișoara, au fost percheziționate. Acuzele sunt aceleași ca în 2014: creșterea fictivă a cheltuielilor, în vederea deducerii TVA și a diminuării impozitului pe profit datorat statului. Potrivit informațiilor EVZ, perchezițiile de ieri ale Poliției vizează tot ancheta DIICOT din 2014. Anul trecut, Cornu a scăpat de arest preventiv, fiind pus sub control judiciar.

Conexiuni politice

Alături de Georgică Cornu, la audieri a mai fost adus şi Lucian Caraiman, administratorul grupului de firme controlate de Cornu, dar și Nicolae Semen și Constantin Vîrvoreanu, administratorii firmelor controlate de către familiile primarului din oraşul Baia de Aramă (Rafael Dunărinţu) şi, respectiv, comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi. Dunărințu este un apropiat al fostului președinte al PSD Mehedinți, Adrian Duicu și a mai fost vizat anul acesta de anchete DNA, pentru fraude cu fonduri europene.

Lanțul evazionist

În ancheta demarată ieri privind dosarul de evaziune ar fi implicate nu mai puțin de 88 de firme. Procedura era una clasică, întâlnită deja în alte cazuri celebre, cum ar fi cel al Siveco. Pentru a diminua taxa pe valoarea adăugată pe care companiile trebuiau să o achite statului, acestea apelau la facturi fictive pentru materiale de construcție și piese auto.

Achizițiile cu TVA, făcute în baza acestor facturi, permiteau firmelor să deducă o parte din taxa pe valoarea adăugată pe care trebuiau să o achite statului, care era astfel, prejudiciat. Mai mult, pentru că apăreau aceste cheltuieli fictive, și profitul rezultat, ca diferență dintre venituri și cheltuieli, era mai mic. Drept urmare, statul încasa mai puțin și din impozitul de 16% pe profit. În total, din deducerile fictive de TVA și scăderea artificială a profitului, firmele ar fi păgubit bugetul public cu nu mai puțin de 9 milioane de euro.

Dacă în cazul Siveco facturile proveneau de la firme deținute de persoane din Sintești, în cazul anchetei care îl vizează pe Georgică Cornu erau folosite firme din Strehaia. În comunicatul Poliției se menționează că, pentru a disimula proveniența și circulația banilor „prin intermediul societăților controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacții financiare - depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de rularea acestor valori prin conturile bancare ale societăților”.

0 ordonanță de reținere emisă

La ora închiderii ediţiei, la sediul IPJ Mehedinţi era în desfăşurare audierea celor 49 de învinuiţi. Cornu nu a fost audiat pentru că și-a recuzat de trei ori avocații, încercând să tragă de timp. Au fost emise cinci ordonanțe de reținere pentru 24 de ore. Una dintre acestea este pe numele lui Constantin Vîrvoreanu. Acesta va fi dus astăzi la instanța de judecată cu propunerea de arest preventiv pentru 30 de zile.

Evaziunea, evaluată la 16% din PIB

Evaziunea fiscală în România se situează în jurul a 16% din Produsul Intern Brut (PIB). Cel puțin acestea au fost estimările Consiliului Fiscal pentru anul trecut. Evaziunea provenită din TVA reprezintă 12% din PIB, echivalentul a circa 72 miliarde de lei, potrivit specialiștilor. „Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranță zero față de acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranța națională, viitorul acestei țări. Așa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondială, dar rezultatele se lasă așteptate”, declara, anul trecut, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, în cadrul conferinței „Mugur Isărescu și invitații săi”, organizată de FinMedia, la Banca Națională.