SANADOR. Sancționarea prin vot de blam a medicilor chirurgi care au realizat actul operator și monitorizarea postoperatorie a pacientului: Dr. Bălănescu Laura, Dr. Drăgan Gabriel Cristian, Dr. Vasile Laura Florentina. Sancționarea prin vot de blam a echipei de Anestezie și Terapie Intensivă participantă la monitorizarea postoperatorie a pacientului: Dr. Vlăsceanu Valeria Cornelia, Dr. Savu Carmen Mariana. Sancționarea prin vot de blam a echipei de Pediatrie care a monitorizat pacientul: Dr. Abdel Karim Mădălina”, se arată în decizia CM.

Micuțul de un an și 10 luni s-a stins, într-o agonie lentă, chiar sub ochii celor enumerați. În raport sunt menționate aspectele tulburătoare petrecute în ultimele sale ore de viață, în care gemea în chinuri și vădea o stare gravă. Colegiul a transpus, în document, în baza mărturiilor, șirul evenimentelor. Astfel, se arată faptul că băiatul a fost vizitat de medicii menționați aproape din oră în oră și, deși prezenta simptomele clare ale unei hemoragii interne, aceștia consemnau că micuțul „are stare generală satisfăcătoare”.

Un vot care înseamnă mai nimic

SANADOR. Colegiul Medicilor poate da sancțiuni care să aibă o răsfrângere asupra carierei profesionale, iar cea decisă în urma tragediei de la Sanador este de „vot de blam”. Un fel de mustare puțin mai dură, care împiedică avansarea în carieră timp de șase luni și care în final nu reprezintă mai nimic.

„În instanță are valoarea unui înscris, atât. Ca să înțelegeți mai bine importanța acestui vot de blam, el este următoarea opțiune după mustrare și avertisment, deci în ordinea gravității, este a treia. După votul de blam este amendarea, apoi suspendarea de până la un an, iar apoi pot fi chiar și trimiși să facă noi cursuri de pregătire. Ultima este excluderea și ridicarea dreptului de liberă practică”, ne-a declarat avocatul Mariana Ștefan, care reprezintă familia băiatului decedat. „Mai rău, raportul deciziei conține erori. Una dintre ele, aprecierea faptului că s-ar fi efectuat toate investigațiile preoperatorii în mod corespunzător și deficiențele ar fi fost doar postoperator. Acestui copil i s-a făcut ecografie pentru hernie inghinală. Chirurgul a spus când a ieșit din sală că pe lângă operația principală, a operat și o hernie femurală. Copilul nu a fost internat cu acest diagnostic, deci diagnosticarea preoperatorie nu a fost făcută corespunzător”, ne-a mai spus avocatul.

SANADOR. Adevărul de la MORGĂ

Surse din cadrul INML care au participat la autopsia copilului au declarat pentru EVZ că „ciupirea unui vas de sânge” a fost cauza hemoragiei interne și a dus în final la deces. Acum, Colegiul Medicilor susține în raport că hemoragia a fost provocată de o complicație silențioasă, foarte rară. Tot în raport este consemnat și faptul că micuțul „nu a acuzat și nici nu a prezentat niciunul din semnele și simptomele tipice unei hemoragii retropertoneale”, contrar declarațiilor familiei și a manifestărilor specifice acestei afecțiuni. De asemenea, există declarația infirmierelor care au „schimbat de zece ori cearșaful patului din cauza transpirației”. Avocata Mariana Ștefan mai spune că se dorește schimbarea datelor problemei: „S-a încercat o diluare a responsabilității medicului chirurg, doctorul Laura Bălănescu fiind singura suspectă în dosarul penal!

A fost aruncată anatema responsabilității și asupra altor medici. Atâta vreme cât acest raport nu conține culpa fiecărui medic în parte este egal cu aproape zero. Și nu este corect ca pentru fiecare dintre medici să existe același grad de vinovăție”, a conchis avocatul.

FOTO: Doctor Laura Bălănescu

SANADOR. „Dădea ochii peste cap și tremura”

„La ora 18.45 Dr. Karim Mădălina împreună cu Dr. Florea Maria aflate la vizită pe secție evaluează pacientul fiind informate și de către asistenta de servici de starea nesatisfăcătoare a acestuia — palid, somnolent – constatând o stare generală satisfăcătoare, palid, conștient, reactiv (gest de dezaprobare la ascultarea cu stetoscopul, deschide ochii și se mișcă în timpul consultului), somnolent, 160 bpm, murmur vezicular prezent bilateral, fără sindrom funcțional respirator cu rehidratarea per os inițiată deja, dar cu 2 episoade de vărsătură conform afirmații mamă (16:44, 17:44) cu informarea telefonică a Dr. Vasile și solicitarea de asemenea pentru un consult de chirurgie pediatrică având în vedere urmărirea pacientului dpdv chirurgical postoperator.

La ora 18:55 Dr. Vasile constată că pacientul are o stare generală satisfăcătoare, fiind conștient, palid, reactiv (s-a ridicat în șezut), transpirat cu mențiunea că în rezervă era foarte cald și copilul era acoperit de cerceaf, abdomen suplu, pansamente curate, mobil cu respirația bară semne de iritație peritoneală, diureză prezentă cu reluarea alimentației per os și prezentând 2 vărsături cu suprimarea perfuziei și repornire la nevoie și monitorizare în continuare.

Copilul este consultat la ora 19.20 de către Dr Vlăsceanu și 19.30 de către Dr. Bălănescu cu constatarea faptului că acesta are o stare generală satisfăcătoare, fiind conștient, reactiv, cooperant (s-a ridicat în șezut, a solicitat apă și a băut fără a vărsa), Sp02 95%, tegumente și mucoase palide, calde, abdomen suplu depresibil, pansamente curate fără tumefacție, echimoze sau semne de sângerare activă postoperatorie, cu reluarea alimentației per os, prezentând vărsături inițial, dar tolerând ulterior lichide clare, cu recomandarea de a continua perfuzia și tratamentul conform foii de observație și evoluției, monitorizare în continuare funcții vitale și reevaluare la nevoie. Având în vedere starea generală a pacientului, Dr. Bălănescu menționează că nu a considerat necesară recoltarea de analize la acel moment. În jurul orei 22:45 din cursul planului de îngrjiri asistente și afirmații părinți reiese faptul că tatăl se prezintă împreună cu copilul în brațe la sala de tratament afirmând că “a dat ochii peste cap și tremură, se simte rău, nu își revine, nu se trezește, este in colaps” solicitând de urgență un medic. Din relatările aparținătorilor reiese faptul “că le-ar fi solicitat asistentelor să administreze oxigenoterapie, să aducă monitorul, să perfuzeze copilul cu ser și adrenalină constatând ulterior ori că tubul de oxigen nu era funcținal ori că acestea nu știau să îI folosească, aparatura necesară fiind pe alt etaj”. Conform planului de îngrijiri, asistentele preiau bolnavul, montează oxigenoterapia și anunță de urgență medicul de gardă, 22.47 — „copilul nu își ținea capul, avea ochii deschiși și gemea, 89% SO2, AV l55bpm”, a notat comisia.

Te-ar putea interesa și: