Liderul conservator a câştigat alegerile fără să condamne condiţiile drastice impuse de creditorii străini. Îi revine însă misiunea dură de a le implementa de acum înainte.
Pentru a doua oară în decurs de o lună şi jumătate, Antonis Samaras, liderul conservatorilor greci, învingători în scrutinul legislativ de duminică, este chemat să pună bazele unui guvern politic.
Din noiembrie, când precedentul executiv socialist condus de Georgios Papandreou şi-a dat demisia, Grecia este condusă de guverne de tranziţie şi interimare.
Cu 129 de locuri din totalul de 300 în Parlamentul elen, conservatorii ar trebui să aibă o misiune mult mai uşoară, faţă de acum şase săptămâni, şi să formeze o coaliţie de guvernământ solidă care să preia dificila sarcina de a se achita de obligaţiile financiare internaţionale.
Cel mai probabil, Noua Democraţie, formaţiunea lui Samaras, se va îndrepta spre socialiştii din PASOK, clasaţi pe locul trei şi reprezentaţi de 33 de deputaţi în noul legislativ.
Evanghelos Venizelos, liderul socialiştilor, va fi un aliat crucial în misiunea de a gestiona bugetul ţării în condiţiile în care acesta a supervizat, în calitate de ministru de Finanţe, precedentele pachete de austeritate în guvernul Papandreou.
Syriza, coaliţia stângii radicale, clasată pe locul doi în alegerile de duminică, a refuzat din start orice negociere pentru formarea unei alianţe post-electorale, mulţumindu-se să se retragă în opoziţie.
"Vom controla guvernul în tot ceea ce va face şi vom face o opoziţie activă şi constructivă", a avertizat liderul Syriza, Alexis Tsipras, cel care în campanie a tunat şi fulgerat împotriva acordurilor financiare internaţionale încheiate de Grecia.
Ascensiunea sa politică a ţinut cu sufletul la gură cancelariile europene care vedea în liderul de doar 38 de ani o ameninţare directă la apartanenţa Greciei la Zona Euro.
Liderul socialist Evanghelos Venizelos va fi primul chemat de Samaras să se
alăture unui guvern pro-european
FOTO: REUTERS
Fără populism pe agendă
Antonis Samaras a câştigat în ciuda faptului că a dus o campanie sobră, fără accente populiste, reamintind grecilor de necesitatea ca ţara lor să rămână în spaţiul monedei unice, inclusiv prin asumarea austerităţii.
"Vom ieşi din criză. Nu vom ieşi din Zona Euro", a fost sloganul său de campanie. Liderul conservator a atras însă atenţia că acordurile financiare trebuie renego-ciate pentru a mai atenua austeritatea care a generat atâta tensiune socială în Grecia.
Samaras speră că noile schimbări din Europa, printre care victoria socialistului Francois Hollande în prezidenţialele franceze, un opozant ferm al măsurilor de austeritate, să îi faciliteze demersul de a renegocia condiţiile financiare cu creditorii străini.
Tocmai din acest motiv, Samaras încearcă să pună bazele unui guvern de uniune naţională, în care să fie reprezentate cât mai multe partide, pentru a arăta interlocutorilor externi că duce cu el mesajul poporului grec.
Conform programului de ajutor internaţional, noul guvern trebuie să disponibilizeze până la 15.000 de funcţionari publici anul acesta şi 150.000 în total până în următorii trei ani, să reducă salariul minim pe economie cu 22 de procente până la 600 de euro, să diminueze fondul de pensii cu 600 de milioane de euro până la sfârşitul anului, să vândă o serie de companii de stat, să îmbunătăţească sistemul de colectare a taxelor, să deschidă spre concurenţă profesiile din sectorul public şi să liberalizeze Codul Muncii astfel încât disponibilizările să se facă mult mai uşor.
Un politician oportunist
Economist de profesie, Antonis Samaras (61 de ani) a intrat în Parlamentul elen în 1977. A fost ministru de Finanţe, în 1989, apoi ministru de Externe şi a contestat dreptul noului stat Macedonia de a folosi acest nume identic cu cel al unei regiuni din Grecia.
Presa germană scria despre el că este "un tăun care pune ambiţia personală mai presus de interesul naţional".
Provenind dintr-o familie înstărită de comercianţi eleni din Alexandria, Samaras a primit o educaţie aleasă, la Atena, apoi la Harvard, în SUA. A fost campion naţional la tenis de câmp.
În 1992, a rupt în două Noua Democraţie, înfiinţându-şi propria formaţiune, Primăvara Politică. A revenit "la matcă" în 2004 şi a fost ales lider al partidului, în 2009.
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/8vo3aQUybW8?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
15.000 de angajaţi la stat
trebuie disponibilizaţi până la sfârşitul acestui an şi 150.000 până în 2015
"Dacă nu schimbăm politicile, riscăm o explozie socială în Grecia chiar dacă îl aducem şi pe Iisus Hristos să guverneze ţara."
ANTONIS SAMARAS, liderul conservatorilor greci
Băncile elene, în euforia creşterilor
Ana Bâtcă
Pieţele financiare au avut reacţii contradictorii la rezultatul alegerilor din Grecia. Cotaţia barilului de petrol a urcat ieri dimineaţă la aproape 95 de dolari în Asia, iar euro s-a apreciat faţă de dolar, după ce rezultatele alegerilor din Grecia sugerează că ţara va rămâne în zona euro, reducând riscul unor turbulenţe majore pe pieţe, scriu Reuters şi AP.
Euro s-a apreciat până la 1,2679 dolari, după ce vineri se tranzacţiona la New York la 1,2637 dolari. Acţiunile băncilor elene au resimţit imediat schimbarea, acestea crescând ieri pe bursa de la Atena cu peste 13%.
Indicele Athex al bursei greceşti înregistra o creştere de 6,48%. "Este un avans care arată reducerea presiunilor, piaţa bursieră salută rezultatele alegerilor şi se concentrează acum pe formarea noului guvern şi a priorităţilor sale", a declarat analistul Manos Giakoumis de la Euroxx Securities.
Însă incertitudinile resimţite în piaţă au făcut ca acţiunile altor bănci europene să scadă. Commerzbank scăzuse cu 4,3%, iar BNP Paribas, cu 3,6%.
Deutsche Bank a marcat un minus de 1%, în timp ce Credit Agricole a pierdut 3,8%. "Pe termen scurt, pieţele vor fi încrezătoare că rezultatul alegerilor va da Greciei răgazul necesar pentru a depăşi impasul politic.
Dar pe termen lung, investitorii nu pot fi asiguraţi că turbulenţele politice s-au încheiat", a explicat analistul Sean Darby, de la Jefferies Group.
Principalii câştigători de ieri sunt moneda euro şi băncile greceşti
FOTO: REUTERS
Pe termen scurt, pieţele vor fi încrezătoare că Grecia va reuşi să depăşească impasul politic
Turismul, tras în jos de criza politică
Instabilitatea politică şi economică din Grecia i-a speriat pe mulţi turişti în special din Germania, Marea Britanie şi Rusia, veniturile ţării din turism înregistrând o scădere cu 15,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit Băncii Centrale de la Atena.
Turismul era una din ultimele speranţe ale autorităţilor elene, în condiţiile în care domeniul face 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării şi oferă locuri de muncă pentru o cincime din populaţie.
Sumele cheltuite de nemţi în Grecia au scăzut cu 7,9%, de britanici, cu 11%, iar de ruşi, cu 41%. Românii, însă, nu renunţă la vacanţa pe insulele elene, odată ce şi-au făcut rezervarea. Dimpotrivă, încearcă să profite de preţurile mici, spun agenţiile.
În iunie şi septembrie, o săptămână de cazare pentru o persoană costă de la sub 100 de euro, cu mic dejun şi transport cu autocarul incluse, potrivit agenţiilor de turism consultate de EVZ.
Andreas Andreadis, şeful Asociaţiei Întreprinderilor de Turism din Grecia, estimează că veniturile din turism ale Greciei vor scădea, în acest an, cu 10- 15%.
Scăderea ar veni după o creştere de 10%, în 2011, când elenii au primit cu 1,5 milioane mai mulţi turişti, care au evitat să meargă în ţări precum Egipt sau Tunisia. Circa 15 milioane de turişti străini vizitează anual Grecia.
Încasările elenilor de la turiştii nemţi, englezi şi ruşi au scăzut simţitor
FOTO: REUTERS
Citiţi şi:
- ALEGERI ÎN GRECIA: Samaras are trei zile la dispoziţie pentru a forma un guvern. Tsipras a ales să meargă în opoziţie
- Unora le merge bine! Singurele 5 industrii care au crescut în Grecia