Premierul Ungariei, Viktor Orban, alături de vicepremierul italian, Matteo Salvini, au stabilit ce vor face după alegerile europarlamentare. Cei doi oficiali au decis formarea unei alianțe între grupul partidelor naționaliste și Partidul Popularilor Europeni.

Liderul italian eurosceptic, Matteo Salvini, și premierul ungar, Viktor Orban, s-au întâlnit, joi, la Budapesta. Salvini a lansat un apel cu privire la crearea unei alianțe între grupul partidelor naționaliste pe care acesta îl conduce și Partidul Popular European (PPE), din care formațiunea lui Orban face parte, informează agenția ANSA.

În conferința de presă comună a celor doi oficiali, Matteo Salvini a declarat că acest pas va fi făcut din dorința de a crește distanța față de stânga europeană cu prilejul alegerilor europarlamentare. Potrivit vicepremieurul italian, stânga își dorește o Europă bolnavă.

De asemenea, Liga, formațiunea condusă de Matteo Salvini, este parte a unei alianțe populiste deja creată între formațiuni naționaliste și de extrema-dreaptă din Italia, Franța, Germania, Polonia și Ungaria.

În cazul în care Orban va câștiga alegerile europarlamentare, o alianță cu PPE devine inevitabilă, a mai spus Salvini, potrivit ANSA, iar premierul ungar, la rândul său, a făcut apel la PPE să se deplaseze spre dreapta, subliniind că este nevoie de o Uniunea Europeană anti-migrație.

Aceeași sursă arată că FIDESZ, partidul condus de Viktor Orban, are probleme în interiorul PPE. Partidul lui Orban este în pericol de a fi exclus din cauza politicii pe care o promovează.

Joi, Matteo Salvini a vizitat și gardul ridicat de Ungaria la granița cu Serbia, menit să țină la distanță migranții.

Salvini a avut, în repetate rânduri, poziții anti-migrație.

„Infiltrarea terorismului islamic nu mai este un risc, a devenit o certitudine: de aceea, este datoria mea să reiterez că pe coastele italiene nu va fi permisă nicio debarcare.”, a spus Salvini într-un interviu acordat postului public de radio italian. Lider al partidului Liga, Matteo Salvini a refuzat să precizeze dacă poziţia Romei s-ar putea schimba în cazul unui război în toată regula în Libia, în urma spiralei de violenţe care a cuprins ţara nord-africană după înlăturarea de la putere a dictatorului Muammar Ghaddafi, în 2011.

În 2017, Italia a încheiat un acord, validat de Uniunea Europeană, cu autorităţile libiene privind instruirea şi echiparea gărzilor de coastă libiene. O înţelegere mai controversată cu miliţiile libiene a permis începând din iulie 2017 o scădere drastică a plecărilor migranţilor către Europa. Sosirea la putere a lui Matteo Salvini în iunie 2018 şi refuzul său de a permite debarcarea în Italia a migranţilor salvaţi în largul Libiei a redus şi mai mult afluxul de migranţi: 30.000 de sosiri pe coastele italiene între ianuarie şi jumătatea lunii aprilie 2017, 7.500 în aceeaşi perioadă din 2018 şi doar 625 în acest an.