Salariile, speculatorii si populismul guvernului ameninta preturile

Potrivit raportului BNR, factorii care baga-n ceata evolutia cursului sunt abundenta capitalurilor la nivel international, dobanzile mai mari din Romania si faptul ca aderarea la Uniunea Europeana a crescut increderea investitorilor.

Daca pana acum romanii au simtit efectele pozitive ale aprecierii monedei nationale, banca centrala avertizeaza ca exista si consecinte negative. Mare parte a intrarilor de capital au luat forma imprumuturilor contractate de banci, care ulterior s-au transformat in credite acordate populatiei si au umflat cererea.

In ultimii doi ani, datoriile catre strainatate ale bancilor (care iau fie forma depozitelor nerezidentilor, fie forma imprumuturilor) s-au triplat, ajungand la peste 11 miliarde de euro. BNR avertizeaza ca excesul de cerere poate determina „echilibre interne sau externe”. Adica, cresteri ale preturilor sau deprecierea cursului.

Isarescu, dusmanul salariilor mari

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Pe langa intrarile de capital si ieftinirea euro, BNR va trebui sa tina in frau si excesul de cerere provocata de majorarea salariilor. Cresterea nejustificata a salariilor este considerata  cel mai mare risc pentru stabilitatea preturilor. In 2006, salariul mediu exprimat in euro s-a majorat cu aproape 50%. „Conditiile actuale de pe piata fortei de munca, reflectate printr-un nivel relativ scazut al somajului, ca si imboldul dat in acest an de majorarile salariale consistente din sectorul public reprezinta factori de risc suplimentari pentru o eventuala crestere nesustenabila a veniturilor reale ale populatiei”, se arata in raportul BNR.

La acest capitol, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, arata cu degetul spre cresterile de salarii in domeniul public - si de 20%, considerate ca anormale intr-o tara unde inflatia se preconizeaza sa scada sub 5%. Pe lista riscurilor mai figureaza majorari neasteptate ale preturilor administrate - in special cele la gaze si electricitate -, dar si riscul ca guvernul sa schimbe destinatia fondurilor publice -  din investitii in consum.