Planul candidatului Partidului Democrat la președinția SUA, Joe Biden, de a-l „răsturna" pe președintele Erdoğan a intrat în istoria relațiilor turco-americane drept o importantă mărturie.
Faptul că abia acum a ieșit la iveală interviul luat în urmă cu opt luni nu diminuează deloc seriozitatea problemei. Declarațiile atât de controversate nu sunt doar afirmații goale, stângace, ale unui candidat la președinție care nu se pricepe la politica externă. Este o declarație clară, bine gândită, fermă despre Turcia, făcute de un nume care a îndeplinit funcția de vicepreședinte în mandatul președintelui Obama.
Această declarație explică totodată acțiunile împotriva lui Erdoğan ale administrației de la Washington, din perioada 2013-2016. Opinia publică din Turcia a perceput că instituțiile din America și-au asumat astfel responsabilitatea pentru toate operațiunile, inclusiv tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Declarațiile au trasat totodată cadrul în care Biden, dacă va câștiga alegerile, își va pregăti politica privitoare la Turcia. În acest sens, Biden a spus partea lipsă a poveștii.
Abordarea foarte diferită a lui Biden, pe care o putem sintetiza prin ideea „A sprijini liderii opoziției și a-l răsturna pe autocratul Erdoğan nu prin lovitură de stat, ci prin alegeri", este cu siguranță o nouă reflectare a infatuării Statelor Unite. Este o dovadă cât de încrezută este o super forță care spune „puterea este la mine" și este convinsă că "valorile democratice sunt întrupate în propria ei istorie".
Versiunea cunoscută a acestui tupeu este politica de a distruge prin diverse metode regimurile care nu le convin, sub pretextul „promovării democrației". Spațiul geografic pe care atât Republicanii cât și Neo-conservatorii Democrați l-au distrus din cauza acestei politicii se întinde din America Latină până în Orientul Mijlociu. Au arătat cât de mult iubesc regimurile autoritare și puciste cu care colaborează sprijinindu-i, în timpul revoltelor arabe, pe Sisi sau pe prinții moștenitori din țările Golfului.
În ceea ce privește Turcia, administrația Obama - în care s-a aflat și Biden - și-a pus semnătură pe o operațiune care va intra în literatura intervențiilor americane (Turcia acuză Statele Unite că s-ar fi implicat în tentativa de puci din Turcia, din 15 iulie 2016 - n.red.). S-a ajuns la o operațiune de răsturnare a puterii într-o țară democratică și aliată.
Ce s-o fi întâmplat în mai 2013 la Washington, că Turcia a fost prinsă într-o turbulență care a început cu /protestele din parcul/ Gezi și a culminat cu /tentativa de lovitură de stat din/ 15 iulie 2016. Obiectivul a fost să îl răstoarne pe Erdoğan. Încă din 2013, presa din Vest tot vehicula acuzații de "autoritarism" în legătură cu Turcia.
Punerea în practică a opțiunii „răsturnării puterii într-o țară membră NATO și democratică" a produs un rezultat care a spălat machiajul întregului discurs american despre democratizare. Sprijinul pe care l-au acordat Statele Unite grupărilor FETÖ (Mișcarea Gulenistă - n.red.) și PKK-YPG (organizații kurde din Turcia, respectiv Siria, considerate teroriste de Ankara - n.red.) a stârnit ample reacții din partea poporului turc. Erdoğan, de care au vrut să scape pentru a pune mâna pe Turcia, a depășit crizele și a rămas în picioare. Însă au continuat tentativele de a limita Turcia, printr-o ostilitate față de Erdoğan și printr-un discurs al "autoritarismului".
Acum se înțelege că această politică ale cărei fire au fost destrămate când Trump a devenit președinte, se dorește a fi pusă din nou în scenă dacă este ales Biden.
Interesant este faptul că deși tot discută „Cine a pierdut Turcia?", mediile elitiste de la Washington nu reușesc sub nicio formă să elaboreze "o politică funcțională privind Turcia". Principala lor greșeală este că nu vor să ia partener Turcia, drept un actor puternic. Și mai greșesc crezând că dacă dorește, America poate face „o schimbare de putere" în Turcia.
Dacă Biden câștigă alegerile, afirmațiile sale vor pune vreme de mulți ani opoziția sub suspiciuni. Fraza "vom fi o putere alături de prietenii noștri din CHP" va aduce mereu în minte sprijinul promis de Biden. Cuvintele lui Biden au devenit o parte greu de uitat a repertoarului anti-american din Turcia.
Iar obiectivul „de a discuta cu aliații noștri din regiune și de a izola Turcia în Mediterana de est" produce pentru țara noastră „o nouă problemă de supraviețuire". Intenția lui Biden, care vorbește de o relaxare cu Iranul, de a îndepărta Turcia nu este utilă nici alianței vestice, nici ordinii mondiale. Biden scria într-un articol publicat în primăvară lui 2020 în Foreign Affairs că, în mandatul lui Trump, credibilitatea și influența mondială a Americii s-au diminuat.
Dacă acționează în virtutea acestor principii, în cazul în care devine președinte, rolul mondial al SUA s-ar putea diminua și mai repede. Iar poporul turc va continua să rămână devotat idealului lui Erdoğan, „o Turcie mare și puternică". (Rador)