După ce autoritățile din Italia au produs consternare și revoltă la Kiev, prin sugestia făcută UE de a forța Ucraina să negocieze cu Rusia, cu prețul pierderii independenței sale politice și a unor renunțări la unele teritorii, a venit rândul presei italiene să adâncească falia deja creată între liderii europeni și cei ucraineni. Corriere della Sera l-a acuzat pe premierul premierul britanic Boris Johnson că încearcă să creeze un bloc alternativ la UE, format din națiunile est-europene și Ucraina.
Cotidianul italian spune că cea mai importantă seară a reuniunii de la Davos, cea de marți, ar fi trebuit să-i reunească pe prim-miniștrii din Belgia, Grecia și Spania, pe președinta BCE Christine Lagarde, pe doi „grei” ai Comisiei Europene, Paolo Gentiloni și Frans Timmermas, alături de șeful informațiilor externe la Paris și mulți alți miniștri din diverse țări europene. Dar invitatul special, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a lipsit.
Corriere della Sera speculează că Dmitro Kuleba nu a fost prezent din cauza tensiunilor dintre Kiev și Bruxelles și că Boris Johnson încearcă să se folosească de această falie pentru a promova un nou sistem de alianțe politice, economice și militare, ca alternativă la Uniunea Europeană, mizând pe neîncrederea față de UE a ucrainenilor și est-europenilor și pe nemulțumirea față de atitudinea duplicitară Germaniei față agresiunea militară rusă.
Jurnaliștii italieni mai susțin că Boris Johnson și-ar țese această rețea de mai bine de o lună, anume de când i-ar fi prezentat ideea, pentru prima dată, președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei premierului britanic la Kiev.
Ce ar fi Commonwealth-ul european
Modelul Commonwealth-ului european pe care l-ar avea în vedere Boris Johnson ar urma să aibă ca lider Marea Britanie și ar include, pe lângă Ucraina, alte țări din est, precum Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, iar mai târziu și Turcia. Corriere della Sera mai susține că, de la vizita premierului britanic în Ucraina, discuțiile pe această temă ar fi continuat, iar apelurile Londrei către Kiev și celelalte capitale europene ar fi fost tot mai insistente.
Johnson ar propune, mai susțin italienii, o alianță de state interesate de păstrarea suveranității lor naționale, cu economii liberale și neliniștite de amenințările militare ale Moscovei. Corriere della Sera mai spune că autoritățile de la Kiev nu au încă o poziție oficială față de inițiativa britanică, dar nici nu s-au declarat împotriva acesteia.
Mai mult, elita ucraineană este convinsă că cel puțin Germania și Franța își doresc foarte puțin o înfrângere a lui Vladimir Putin și de aceea întârzie în privința sancțiunilor și, mai ales, a furnizării de arme cu care Ucraina să poată respinge agresiunea Moscovei.
Cotidianul italian mai speculează că Zelenski a aștepta summitul european din 23 iunie, când liderii celor douăzeci și șapte de țări vor fi chemați să decidă dacă îi acordă Ucrainei statutul de „stat candidat”, pentru a începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Probleme în UE
Și că decizia din 23 iunie va fi nefavorabilă Ucrainei, pentru că altfel ar determina proteste ale Albaniei și Macedoniei de Nord, care așteaptă de ani de zile statutul de „țară candidată”. Iar după unii negociatori, mai scriu italienii, liderii celor douăzeci și șapte de state ar putea să se limiteze la a declara vag că Ucraina are o „perspectivă europeană”.
În acest caz, spune scenariul celor de la Corriere della Sera, Zelenski ar lua în serios oferta alternativă a lui Boris Johnson. Dar este posibil și ca ucrainenii să agite astfel de zvonuri pentru a face presiuni asupra liderilor europeni înaintea deciziilor din iunie.
Italienii cred că Boris Johnson folosește astfel de inițiative pentru a avea un avantaj în negocierile cu Bruxelles-ul pentru acordul post-Brexit. Dar el ar putea și să dezvăluie fractura care există în Europa, între țările care ajută decisiv Ucraina, precum Marea Britanie și Polonia, și cele cinice, care mai mult ezită, precum Germania și Franța.
Pentru că, potrivit estimărilor Ariannei Antezza de la Institutul Kiel pentru Economie Mondială, de la începutul războiului din Ucraina, Londra a oferit până acum mai mult ajutor economic și militar Kievului decât întreaga Uniune Europeană. Iar Polonia mai mult decât Germania, Franța și Italia la un loc.