Salvat în ceasul al doisprezecelea de intervenția armatei ruse, dictatorul sirian pare să-și fi uitat datoriile față de “protectorii” săi oficiali și neoficiali de la Kremlin. Așa se face câ în Rusia din ce în ce mai multe voci critică incapacitatea lui Bashar al-Assad de a găsi o rezolvare politică a conflictului care îi sfâșie țara. Publicația elvețiană Le Temps vorbește, însă, și despre nemulțumirile de natură financiară ale rușilor.
“La patru ani și jumătate după începutul operațiunii militare rusești în Siria, Vladimir Putin începe să considere că a trecut prea mult timp.
Un articol publicat luna trecută de un fost ambasador rus la Damasc scoate la lumină fisurile apărute de-a lungul timpului între Moscova și Damasc.
Semnat de Alexandr Aksenionok, ambasador extraordinar și vicepreședinte al RIAC, un influent expert aflat în serviciul Kremlinului, articolul reflectă o frustrare tot mai mare față de Bashar al-Assad.
Tabloul zugrăvit de diplomat conține critici de o virulență fără precedent și puțin compatibile cu discursul ținut pentru media de ministrul afacerilor externe, Serghei Lavrov.
Alexandr Aksenionok scrie că este “adesea dificil să faci distincție între lupta antiteroristă și violența guvernamentală față de opoziție”.
Referindu-se la recenta creștere a tensiunilor în sud-vestul Siriei, ambasadorul rus vorbește despre “misterioase crime, amenințări și răpiri devenite mai frecvente în contextul gafelor comise de serviciile secrete siriene”, sugerând că acestea se află la originea escaladării.
Într-o critică de o franchețe puțin diplomatică adresată șefului statului sirian, fostul ambasador la Damasc descrie “șpăgile în comerț, tranzit, transporturi și convoaie umanitare pentru un lanț compus din unități privilegiate ale armatei, serviciilor de securitate, mediatori comerciali și mari antreprenori […] tradițional apropiați de familia președintelui”.
E vorba de un grup de interese de la vârf, pe care o “rezolvare pașnică nu îl interesează”/
Cei care doresc reforme politice “nu se pot exprima deschis în atmosfera de teamă totală și de dominație a serviciilor secrete”, continuă diplomatul.
Și conchide că țara “are nevoie de cel puțin 250 de miliarde de dolari, adică de 12 ori PIB actual” și că “reconstrucția economică și dezvoltarea unui sistem politic se vor baza pe o abordare inclusivă și consimțământul internațional”.
Or, inflexibilitatea dictatorului sirian a făcut să eșueze toate inițiativele diplomației rusești de a iniția un dialog politic cu opoziția, oricât de moderată ar fi ea.
Mai rău, efortul constant consimțit pentru a prelua provincia Idlib de la forțele rebele susținute de Ankara a degenerat în ciocniri directe între armata turcă (care a pierdut între 33 și 70 de soldați) și cea rusă la sfârșitul lui februarie. O escaladare majoră a fost evitată la limită de o convorbire telefonică între Vladimir Putin și omologul lui turc, Recep Tayyip Erdogan, pe 22 februarie.
Mai mult, Moscova e iritată văzându-l pe Bashar al-Assad manevrând între diferiții săi susținători, printre care Teheranul, și, de acum, Emiratele Arabe Unite, care și-au redeschis ambasada la Damasc în 2018.
Articolul a apărut mai întâi pe 17 aprilie pe site-ul Clubului Valdai, un alt cerc influent de experți e care Vladimir Putin îl consultă deseori .
Eticheta Valdai, adăugată celei a RIAC, dă pondere unui mesaj care, prin forma sa, amintește un procedeu tradițional al Moscovei pentru a semnala comunității de experți o schimbare de politică sau, cel puțin, o presiune sporită asupra unei ținte.
În opinia expertului independent în relații internaționale Vladimir Frolov, articolul este mai ales semnat de un diplomat rus frustrat că își vede influența scăzând în dosarul sirian în folosul militarilor. “
Aksenionok a arată întotdeauna o opinie foarte proastă despre Assad. Diplomația noastră rămâne foarte sceptică față de un lider care a făcut din nou să deraieze negocierile de la Geneva privind Constituția [siriană]. Dar [ministrul rus al apărării Serghei] Soigu rămâne alături de Assad. Același lucru pentru Putin”.
În continuare, media rusească pro-Kremlin a publicat un sondaj insolit afirmând că doar 32% dintre sirieni îl susțin pe Bashar el-Assad.
Au fost chiar sugerați înlocuitori. Articolul, apărut pe site-ul de internet al FAN (Agenția de informații federală), a fost retras.
Dar observatorii nu ignoră că această publicație aparține omului de afaceri Evgheni Prigojin, veche cunoștință a lui Vladimir Putin.
Acest patron al mercenarilor “grupului Wagner”, care luptă în Siria și în Libia după ce au făcut-o în Ucraina, este și pretendentul nefericit la active petroliere și chimice în Siria, un pretendent căruia Damascul i-a preferat recent niște investitori iranieni.
Această campanie mediatică anti-Assad este în mare măsură rezultatul propriei sale inițiative, estimează Vladimir Frolov, dar [Prigojin] este considerat util de unii actori la Moscova pentru a trimite semnale ale nemulțumirii ruse”.