În decembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, le-a spus diplomaților indieni că Moscova susține un angajament diplomatic cu talibanii. Explicația lui Lavrov este că nu se poate ajunge la un acord de pace în Afganistan fără participarea talibanilor - iar dialogul cu talibanii ar reduce riscul extinderii terorismului din Afganistan în Asia Centrală.

Washington Post scrie că strategia Rusiei în Afganistan sugerează că angajamentul diplomatic al Moscovei cu talibanii este, de fapt, o sfidare a regulilor acceptate la nivel internațional, în ceea ce privește organizația islamistă extremistă.

Oficialii ruși susțin un dialog cu facțiuni ale talibanilor, care vor un acord diplomatic în Afganistan, în timp ce alte facțiuni, care vor să destabilizeze țara distrusă de război, ar fi excluse de la aceste discuții.

Angajamentul selectiv al Moscovei față de talibani contrastează flagrant cu rezistența dintotdeauna a SUA de a intra în negocieri cu o grupare militantă afgană.

Rusia încearcă să construiască un consens internațional față de această abordare - astfel încât să contra-balanseze hegemonia SUA.

Angajamentul Rusiei, selectiv

Oficial, Rusia continuă să considere talibanii ca fiind organizație teroristă.

Din 2007, însă, Moscova a menținut, neoficial, relații diplomatice cu membri ai talibanilor. Iar această politică contradictorie rezultă din încrederea rușilor că talibanii pot fi divizați în două tabere principale.

Prima tabără cuprinde membri moderați, care sunt dornici să participe la negocieri de pace și să învingă terorismul internațional.

A doua tabără, însă, este formată din membri care se opun și subminează autoritatea guvernului legitim al Afganistanului.

Politicienii ruși fac distincție între aceste două tabere, analizând interesele strategice și preferințele politice ale liderilor de nivel mediu și seniori ai talibanilor. În particular, ei încearcă să coopereze cu facțiuni ale talibanilor care ar aduce influență politică importantă în regiunile cu concentrare mare de luptători ai Statului Islamic - care se opun traficului de droguri.

Pentru că talibanii și ISIS sunt dușmani idelogici, Rusia vede în luptătorii talibani din vestul Afganistanului, unde sunt zone mari controlate de ISIS, precum Khorasan,  aliați militari utili.

În decembrie 2015, expertul în contraterorism, fost angajat CIA, Philip Mudd, a declarat că rușii în mod frecvent fac schimb de informații cu membri ai talibanilor anti-ISIS. Rusia a și furnizat arme talibanilor din Khorasan și a susținut eforturile Iranului de antrenare a militarilor pro-talibani în regiune.

Moscova se teme de criminalitatea legată de droguri din Afganistan până în Asia Centrală, așa că talibanii care se opun traficului de droguri au devenit parteneri pragmatici.

Ekaterina Stepanova, expert în Afganistan al Institutului pentru Economie Mondială și Relații Internaționale din Moscova, a declarat, recent, că oficialii ruși l-au susținut puternic pe Mullahul Omar în acțiunile împotriva traficului de droguri, din iulie 2000.

Rușii îi privesc pe talibani ca pe parteneri constructivi în lupta contra distribuirii de narcotice din Afganistan către Asia Centrală și Rusia.

Emisarul președintelui rus în Afganistan, Zamir Kabulov, a făcut referire la succesul soluției găsite de Moscova la criza ostaticilor din 1995-1996, pentru exemplifica modul în care dialogul cu membri moderați ai talibanilor pot avea rezultate pozitive.

Pe principiul acesta, Moscova încearcă să construiască un consens internațional, unul care lasă pe dinafară SUA.

Din decembrie 2016, Moscova a găzduit negocieri diplomatice constante  pentru rezolvarea crizei politice din Afganistan, acestea incluzând apeluri directe la facțiunea talibanilor moderați de a participa la discuțiile de pace cu guvernul afgan.

SUA refuză să participe la aceste negocieri din cauză că respinge orice dialog diplomatic cu talibanii. Totuși, extinderea acestor negocieri de la un summit tripartit, cu Rusia, China și Pakistan, în decembrie 2016, la un summit cu 11 națiuni, între care statele din Asia Centrală, Iran, India și reprezentanții afgani, în aprilie 2017, sugerează că strategia selectivă a Moscovei fașp de talibani ar câștiga teren.

Liderii europeni nu vor să accepte un dialog diplomatic cu talibanii, dar politicienii afgani pro-Rusia au atras atenția asupra sinergiilor dintre strategiile europenilor și cele ale rușilor față de talibani. Fostul președinte afgan Hamid Karzai, pro-Kremlin, a anunțat în aprilie 2017 că Norvegia și Germania au o lungă istorie de negocieri cu talibanii, și au susținut că criticile la adresa legăturilor rușilor cu talibanii reprezintă un dublu standard.