Prima întâlnire a lui Vladimir Putin cu liderii NATO a lăsat să se întrevadă o posibilă detensionare a relaţiilor în era Medvedev.

Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică au avut ieri la Bucureşti discuţii „constructive“, „sincere“ şi „pozitive“, care au adus însă rezultate minore în cooperarea concretă şi numai o undă de speranţă în privinţa destinderii relaţiilor tensionate de extinderea în continuare a NATO, desfăşurarea scutului occidental de apărare antirachetă, Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa (CFE) şi problema Kosovo.

„Dialog pozitiv“

Potrivit secretarului general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, cele 90 de minute ale Consiliului NATO-Rusia (CNR), în care preşedintele rus Vladimir Putin a stat la aceeaşi masă cu cei 26 de lideri ai NATO, au fost ocazia unui „dialog pozitiv“, dar nu au adus „evoluţii spectaculoase“. Şi preşedintele rus - care a participat la NRC pentru prima dată după crearea acestui forum de dialog în 2002 - a apreciat că discuţiile de la Bucureşti au fost „constructive“. El a expus o lungă listă de domenii în care NATO şi Rusia pot coopera, de la lupta antiterorism, apă- rarea antirachetă sau cooperare în situaţ ii de urgenţă -, dar a reiterat că „rezultatele colaborării (NATO-Rusia - n.r.) depind de disponibilitatea statelor NATO de a ţine cont de interesele legitime ale Federaţiei Ruse“.

Surse din interiorul Alianţei, care au participat la discuţiile din CNR, au precizat că „nu s-au înregistrat schimbă ri substanţiale pe problemele principale (ale relaţiei NATO-Rusia), dar nici declaraţii incendiare“ - o referire la discursul dur al lui Putin de la Conferinţa de securitate de la München de anul trecut. Atunci, liderul rus sugera că Rusia s-ar putea angaja într-o nouă cursă a înarmării ca reacţie la deciziile de securitate ale puterilor occidentale.

Culoar rusesc către Afganistan

În planul cooperării NATO-Rusia, NRC desfăşurat la Bucureşti a adus un singur rezultat concret: Rusia va pune la dispoziţia Alianţei un coridor de transport terestru pentru operaţiunile NATO. Alianţa nu va putea transporta decât materiale neletale pe teritoriul Rusiei, şi nu armament aşa cum ar fi dorit statele NATO. O altă decizie adoptată ieri la Bucureşti a fost crearea unui proiect-pilot pentru antrenarea poliţiei afgane şi a forţelor de ordine din alte state ale Asiei Centrale în combaterea traficului cu narcotice.

Avertisment pentru viitoarea extindere a NATO

Chiar dacă, la summitul de ieri, NATO a amânat acordarea Planului de Acţiune pentru Aderare (MAP) pentru fostele republici sovietice Georgia şi Ucraina, extinderea pe care liderii celor 26 de state au anunţat-o pentru viitor nemulţumeşte Rusia. „Apariţia unui bloc militar puternic la graniţele noastre, a cărui acţiune este reglementată şi de articolul 5 din Tratatul de la Washington (care garantează intervenţia aliaţilor în cazul unei agresiuni asupra unui stat NATO - n.r.) va fi primită în Rusia ca o ameninţare directă la adresa securităţii noastre“, a afirmat Putin. „Ştiţi, probabil, ce interes şi iubire am faţă de istoria europeană şi mai ales cea germană... Marele Bismarck spunea că în problemele internaţionale de securitate nu intenţia contează, ci potenţialul... Nimeni nu a schimbat articolul 5. Noi am lichidat bazele militare din Cuba, din Vietnam. (...) Şi ce-am primit în schimb: o bază în România, unde ne aflăm, una în Bulgaria şi un sistem de poziţionare strategică în Polonia şi în Cehia...“.

Ca şi în alte intervenţii publice, lierul rus a criticat pe lung în conferinţa de presă de la Bucureşti rolul NATO şi raţiunea de a fi a Alianţei.

APĂRARE ANTIRACHETĂ

Scutul, discutat la Soci

Vladimir Putin a precizat ieri că nu există suficiente „asigurări externe“ cum că plănuitul scut antirachetă american din Cehia şi Polonia nu este îndreptat asupra Rusiei, dar s-a declarat încurajat de faptul că Washingtonul a ascultat temerile Moscovei în privinţa proiectului. Negocierile cu SUA au arătat că „partenerii noştri americani vizează măsuri pentru îmbunătăţirea încrederii şi a transparenţei“, a precizat Putin. Acesta a adăugat că tema scutului a fost atinsă în trecere la Bucureşti, principalele discuţii urmând să aibă loc azi şi mâine la Soci, împreună cu Bush. Putin a amintit ieri că Rusia a propus o arhitectură strategică proprie a scutului, care presupunea două centre de schimb de informaţii operative, la Moscova şi la Bruxelles, dar că aliaţii au propus o altă variantă. NATO şi-a asumat, joi, crearea unui scut antirachetă complementar celui american, care să acopere flancul sudic al Europei, inclusiv România. Declaraţ ia summitului precizează că statele membre sunt gata să exploreze poten- ţialul de interconectare a sistemelor SUA, NATO şi Rusia. (Adrian Cochino)

LA PALATUL PARLAMENTULUI

Putin „a ieşit din scenă“ în aplauzele ziariştilor

Summitul NATO a fost pentru Vladimir Putin unul dintre ultimele evenimente internaţionale majore, înainte de a-i preda ştafeta lui Dmitri Medvedev. Poate şi de aceea conferinţa de presă de ieri, de la Palatul Parlamentului, a semănat, din foarte multe puncte de vedere, cu ceremonia de retragere a unui mare politician. Regia unui astfel de eveniment a fost foarte bine pusă la punct.

Tensiunea a fost crescută de o întârziere de circa 40 de minute, timp în care zvonurile că liderul de la Kremlin nu va veni deloc s-au propagat cu repeziciune. Când a intrat în sală, s-a petrecut un lucru foarte rar întâlnit. Ziariştii l-au întâmpinat cu aplauze. Putin a păşit pe scena Sălii „C.A. Rosetti“ cu o mână în buzunar, degajat şi sigur pe el. Sunetul aparatelor de fotografiat a acaparat imediat sala. De altfel, orice gest al său a fost imortalizat de sutele de aparate de fotografiat din sală. Jurnaliştii de limbă rusă au dat tonul aplauzelor. Ceilalţi ziarişti li s-au alăturat, uitând de imparţialitatea marilor instituţii de presă pe care le reprezentau. Fostul ofiţer KGB a zâmbit şi a mulţumit pentru aplauze în ruseşte: „Spasiva“.

Probleme tehnice cu traducerea

În debutul discursului, preşedintele rus a salutat buna organizare a summitului de la Bucureşti, dar a taxat de fiecare dată deficienţele tehnice de traducere. Mai mult, organizatorii nu au avut suficiente căşti de traducere pentru cei aproape o mie de ziarişti veniţi să-l vadă pe Putin în carne şi oase.

Pe tot parcursul conferinţei, liderul de la Kremlin a fost foarte jovial şi a răspuns unui număr mare de întrebări. Unii dintre ei i s-au adresat chiar cu formula familiară „Vladimir Vladimirovici“. După conferinţa de presă, Putin a acceptat să se fotografieze cu un grup de tinere voluntare, spre bucuria nedisimulată a acestora. Ieşirea din scenă a lui Putin a fost, la fel ca intrarea, însoţită de aplauzele celor prezenţi. (Andi Manciu)

CONFERINŢA LUI PUTIN

Rămas-bun de la preşedintele rus

Către finalul conferinţei, Vladimir Putin, răspunzând la întrebarea unei ziariste din Rusia, şi-a luat rămas bun de la ziariştii prezenţi. „Au fost opt ani dificili în istoria Rusiei şi în relaţiile reciproce cu partenerii noştri. Au fost opt ani de renaştere a Rusiei ca un stat puternic, independent, cu o poziţie proprie. Dialogul nu s-a desfăşurat şi, în continuare, nu se desfăşoară uşor“, a ţinut să precizeze liderul rus. El i-a asigurat pe jurnalişti că va fi la fel de interesant să lucreze cu Dmitri Medvedev, cel căruia îi va transfera puterea la începutul lunii mai. „Succesorul meu este un om cu vederi ample, cu o pregătire universitară strălucită“.(Andi Manciu)