Rusia și China câștigă pondere în Europa de Est, cu diplomația lor de vaccinare

Vaccinarea impotriva virusului SARS-CoV-2

 UE, care depinde total de serurile aprobate de EMA, stagnează, cu o rată de imunizare de aproximativ 3%. Între timp, Serbia a administrat deja vaccinul asiatic unui procent de 7,7% din locuitorii săi.

Întârzierile în livrările de vaccinuri occidentale în Europa au devenit o oportunitate pentru Rusia și China, care își folosesc remediile anti-Covid pentru a câștiga influență în centrul și sud-estul continentului. Toate acestea, în ciuda faptului că vaccinurile lor sunt încă departe de a fi aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), care pentru moment a aprobat trei seruri: de la BioNtech / Pfizer, Moderna și AstraZeneca.

În Serbia, care aspiră să adere la Uniunea Europeană (UE), guvernul se mândrește să fie liderul regiunii la populația vaccinată, 7,7% din aproape șapte milioane de locuitori, în principal datorită vaccinului chinezesc Sinopharm. Această țară tradițional foarte pro-rusă a autorizat și utilizarea vaccinului rusesc Sputnik V, dar a primit doar câteva mii de doze până acum.

Rusia nu a ascuns faptul că vaccinul face parte dintr-o strategie de creștere a influenței sale în străinătate

Vecinii săi văd cu suspiciune modul în care planul de vaccinare avansează în Serbia, în timp ce în țările UE, care depind total de vaccinurile aprobate de EMA, imunizarea stagnează la circa 3%. Rusia nu a ascuns faptul că vaccinul face parte dintr-o strategie de creștere a influenței sale în străinătate, alegând un nume care amintește de cursa spațială din timpul Războiului Rece, cu Statele Unite.

Pe de altă parte, China a asigurat că nu își va folosi vaccinurile ca instrument diplomatic, dar în unele declarații publice, înalții oficiali au legat vaccinurile de o îmbunătățire a cooperării. Ungaria, condusă de ultranaționalistul și euro-criticul Viktor Orbán, a fost prima care a urmat exemplul sârb și a aprobat în mod extraordinar, pe plan național, utilizarea vaccinurilor chinezești și rusești.

Ungaria a primit o primă livrare de 40.000 de doze de Sputnik V

În legislația recentă „personalizată”, Budapesta permite pe teritoriul său utilizarea unor vaccinuri care au fost administrate în întreaga lume la mai mult de un milion de persoane și în cel puțin o altă țară a UE sau candidată la aderarea la UE, cu referire evidentă la Serbia.

Ungaria a primit o primă livrare de 40.000 de doze de Sputnik V în această săptămână, dar nu le-a administrat încă, în timp ce a comandat mai mult de un milion de doze de Sinopharm, vaccinul preferat al lui Orbán. După o întâlnire, vineri, la Budapesta, cu prim-ministrul ceh, Andrej Babis, șeful guvernului ungar a evidențiat exemplul Serbiei și a spus că „acum cel mai important lucru este să obținem cât mai multe vaccinuri”, indiferent de unde provin.

Babis, la rândul său, a fost mai precaut spunând că „vaccinul cel mai bun este cel disponibil”, deși a adăugat că ar trebui luat în considerare cazul Ungariei, singura țară din UE care a autorizat vaccinuri neaprobate la nivel general de către EMA. "Dacă există posibilitatea de a achiziționa și un alt vaccin decât cel aprobat de UE, atunci ar putea fi luată în considerare o procedură similară cu cea a Ungariei", a spus premierul ceh, a cărui țară este una dintre cele mai afectate de cel de-al doilea val a pandemiei.

Potrivit site-ului oficial al Sputnik V, acest vaccin are o eficacitate de 91,6% și peste 50 de țări au solicitat deja oficial doze producătorului rus, pentru aproximativ 1,2 miliarde de persoane. Perspectiva intrării în Europa a vaccinului Sputnik V vine chiar în timp ce înaltul reprezentant pentru afaceri externe al UE, Josep Borrell, a recunoscut că relațiile cu Moscova „sunt foarte tensionate” după otrăvirea și încarcerarea liderului opoziției Alexei Navalnîi.

România consideră Rusia „o amenințare strategică”

Pentru România care, cu aproximativ 19 milioane de locuitori este cea mai mare țară din Balcani, posibilitatea de a recurge la vaccinul rusesc este exclusă. Cu două baze americane pe teritoriul său, România consideră Rusia o „amenințare strategică” pentru securitatea regională, motiv pentru care se angajează pe deplin față de vaccinurile occidentale și exclude orice contact cu rușii sau chinezii pentru planul său de vaccinare.

Considerațiile strategice de acest tip în lupta împotriva pandemiei sunt lăsate deoparte de cancelarul austriac, Sebastian Kurz, care a susținut joi, pe profilul său de Twitter, că „nu ar trebui să existe tabuuri geopolitice atunci când se aprobă vaccinurile”. "Orice vaccin suplimentar care este eficient și aprobat este important. Numai împreună, prin cooperare internațională, putem învinge această pandemie", a spus șeful guvernului austriac, a cărui țară a asigurat suficiente vaccinuri pentru a putea imuniza dublul populației sale.

Sursa

Traducere: Rador