Între aprilie și iunie, PIB-ul rus s-a prăbușit cu 4,6% în raport cu aceeași perioadă a anului 2014, căderea cea mai mare de la începutul recesiunii în 2009.

Această contracție a activității marchează o degradare netă față de scăderea din primul trimestru (- 2,2%), dar și o dezamăgire pentru guvernul de la Moscova, care prognozase o scădere de „numai” 4,4%, notează Le Monde.

Deși mai proaste decât se aștepta, rezultatele nu sunt o surpriză. Economia rusă acuză efectele crizei monetare care lovește țara din decembrie 2014. În ultimele 12 luni, rubla s-a depreciat cu 43% față de dolar, afectând grav puterea de cumpărare și consumul.

Ultima ilustrare a acestei slăbiciuni o constituie cifrele privind vânzările de mașini noi, anunțate luni, și care arată o scădere de 27,5% în ultimele 12 luni.

În iulie, inflația a fost de 15,6%, ceea ce este puțin mai bine în raport cu 16,9%, cât s-a înregistrat în martie (cea mai mare din ultimii 13 ani), însă tendința este departe de a se răsturna.

Fondul Monetar Internațional a prognozat pe ansamblul anului 2015 o inflație de 18%, cu mult peste 10%, prognozați de banca centrală de la Moscova.

Șocul este cu atât mai mare pentru consumatori cu cât prețurile produselor alimentare, dintre care jumătate de import, au crescut și mai mult sub efectul embargoului impus de Kremlin, și care a fost prelungit până pe 5 august 2016, ca răspuns la sancțiunile luate mai ales de Uniunea Europeană și Statele Unite.

Agravarea recesiunii ruse se explică și prin proastele rezultate ale industriei. În iunie, producția industrială a scăzut cu aproape 20%. Măsurile drastice luate încă de la începutul lunii decembrie 2014 de către banca centrală pentru a susține rubla au făcut ca firmelor să le fie aproape imposibil să mai contracteze credite. Dobânda de referință de 11%, deși mai mică decât în iarnă, rămâne la un nivel descurajant.

Economiștii consideră că ne aflăm în vârful crizei.

Natalia Orlova, economist șef la Alpha Bank, apreciază:

„Reducerea nivelului șomajului, de la 5,9% din populația activă, în luna martie, la 5,4% în iunie, și stabilizarea bazei de consum sunt semne încurajatoare, dar nu este nici o îndoială că anul acesta nu se va relua creșterea economică. Tendința rămâne proastă pentru trimestrele III și IV.”

Scenariul autorităților ruse, care speră la o îmbunătățire a situației încă din trimestrul III și la o creștere de 2% în 2016, pare optimist, cu atât mai mult cu cât prețul hidrocarburilor rămâne foarte jos.

Majoritatea estimărilor se bazează pe un baril de petrol de 60 de dolari, în timp ce acesta rămâne plafonat în ultimele săptămâni sub 50 de dolari.

Hidrocarburile reprezintă 25% din PIB-ul rusesc, 70% din exporturi și 50% din bugetul național.

Ultimele discuții privind ridicarea vârstei de pensionare – actualmente de 60 de ani la bărbați și de 55 de ani la femei – și scăderea pensiilor arată că puterea se pregătește să înfrunte zile și mai grele.

În aceste condiții, mediile de afaceri și reformatorii nu-și ascund îngrijorarea. Alexi Kudrin, fost ministru de Finanțe, trage semnalul de alarmă:

„Suntem în mijlocul furtunii”

Igor Nikolaiev, directorul Institutului de Analize Strategice FBK, face un apel pentru reforme de fond:

„Criza actuală nu este doar o chestiune de conjunctură, este structurală. Ea vine din dependența noastră critică de hidrocarburi, din ineficiența instituțiilor, din lipsa reformelor, din creșterea bugetelor militare… Ca dovadă, până anul trecut nu erau sancțiuni, prețul petrolului era rezonabil, și tot nu exista creștere.”

Te-ar putea interesa și: