Rusia lui Putin sancționată de Congresul SUA, cu acceptul forțat al administrației Trump

Rusia lui Putin sancționată de Congresul SUA, cu acceptul forțat al administrației Trump

În ciuda unor solicitări ale Casei Albe pentru mai mult spațiu de manevră și flexibilitate în negocierile cu Rusia, Congresul SUA a adoptat, cu o uriașă majoritate bipartizană, prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei și întărirea acestora. După considerarea alternativei unui veto, Președinția americană a acceptat legislația odată ce aceasta include, pe lângă Rusia, și Iranul, și Coreea de Nord.

Motivațiile dezbaterilor din Senat, ulterior din Camera Reprezentanților, au reușit să acopere spectrul complet al acuzațiilor pe care SUA îl aduc Rusiei lui Putin. Acestea se întind de la amestecul în alegerile americane - considerate cea mai mare ofensă adusă SUA – la agresiunea împotriva vecinilor și amestecul în treburile lor interne, dar și pedepsirea Rusiei pentru anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei – motivele originare ale sancțiunilor – precum și abuzurile în materie de drepturile omului, vânzarea de arme către Președintele sirian Bashar al Assad și subminarea securității cibernetice globale. Acest adevărat rechizitoriu la adresa Rusiei apare în diferitele luări de cuvânt și declarații ale participanților la această sesiune în care sancțiunile la adresa Rusiei au fost înăsprite. 

Decizia Congresului American este cu atât mai importantă cu cât majoritatea americană contrazice fundamental solicitarea originară a Președintelui SUA, Donald Trump, care cerea, în fapt, diminuarea acestor sancțiuni pentru a-i permite să abordeze Rusia, în inițiativele sale de îmbunătățire a relațiilor cu Vladimir Putin. După ce limitaseră deja posibilitatea Casei Albe de a lua decizii în materie pentru a ridica sancțiunile – fiind necesară notificarea Congresului cu două luni înainte și o reflecție de minimum o lună a acestuia înainte de a furniza un răspuns – acum aceste sancțiuni au fost înăsprite iar lista celor vizați a fost extinsă considerabil pe fiecare dintre acuzațiile formulate.

La nici șase luni de la numire, iată că și Partidul Republican susține fără nici o rezervă această întărire a sancțiunilor, contrându-l din nou pe Președinte, acțiune față de care manifestaseră reticență până de curând, când sondajele de opinie l-au adus la 34% încredere, cel mai jos nivel al unui Președinte american de când se fac sondaje, la acest moment din mandatul său. Singura diferență a fost că Senatul a adăugat la lege și Iranul, supus sancțiunilor pentru programul balistic pe care-l continuă, deși a respectat, se constată, acordul de neproliferare nucelară, iar Camera Reprezentanților, tot la propunerea Republicanilor, a adăugat și Coreea de Nord. Astfel, cu cele două state pe care Casa Albă le dorea sancționate, înțelegerea bipartizană s-a făcut in extenso.

Mesajul trimis Rusiei este extrem de dur tocmai pentru că majoritatea care îl votează este bipartizană și extrem de cuprinzătoare, practic o cvasiunanimitate, în timp ce Casa Albă s-a abținut de la tentația unui veto, altfel inutil la nivelul votului în Congres care ar fi fost copleșitor la o revotare și ar fi dat un nou impuls negativ politicilor și abilității Casei Albe de a aborda în orice fel relația cu Federația Rusă. Deja lucrurile sunt complicate de audierile și ancheta FBI vizând relațiile Casei Albe, administrației Trump, echipei sale electorale și familiei președintelui cu Rusia. Mai mult, subiectul tuturor acestor discuții ar fi fost ridicarea sancțiunilor la adresa Rusiei, fapt ce ar fi fost discutat contra unor avantaje în campania electorală a președintelui Trump.

Acordul primului consilier pentru Securitate națională a lui Trump, Michael T. Flynn, în perioada de tranziție, cu ambasadorul rus la Washington, Serghey Kisleak(retras sâmbătă 22 iulie, dar rămânând la dispoziția anchetei federale) avea în vedere tot sancțiunile, ca și negocierile ce l-au vizat pe fostul șef al campaniei Manafort sau pe fiul și ginerele miliardarului devenit președintele SUA, după ce ar fi beneficiat de informațiile obținute de hackerii ruși din documentul și convorbirile Congresului Național Democrat și din mailurile private ale doamnei Clinton, contracandidatul democrat al președintelui Donald Trump.