Diplomaţia rusă a criticat SUA pentru legislaţia care le permite serviciilor sale secrete să intervină în viaţa privată a cetăţenilor americani şi străini, fără mandat de la judecător. Întâmplător, aceste critici ale Moscovei pe subiectul încălcării drepturilor omului în SUA intervin în contextul în care, sâmbătă, opozantul rus Leonid Razvozjaev a fost răpit de serviciile secrete (ruse sau în colaborare cu cele ucrainene) la ieşirea din misiunea ONU pentru refugiaţi din Kiev şi adus la Moscova, unde aseară a fost inculpat pentru incitare la violenţe în masă, într-o şedinţă cu uşile închise.
Legile în vigoare în SUA permit "serviciilor secrete să efectueze o cenzură totală asupra tuturor comunicaţiilor electronice ale străinilor şi cetăţenilor americani, fără mandat judecătoresc", a acuzat Konstantin Dolgov, însărcinatul special pentru drepturile omului într-o reuniune a Dumei de Stat (camera inferioară), reunită luni în plen. "În 2011, forţele de ordine americane au făcut peste 1,3 milioane de cereri pentru divulgarea informaţiei privind convorbirile telefonice ale abonaţilor de telefonie mobilă", a adăugat el, indicând că într-o situaţie deosebit de vulnerabilă sunt cetăţenii străini, care pot face obiectul unei supravegheri electronice fără nicio dovadă că ar fi implicaţi în activităţi criminale.
Drept urmare, a concluzionat responsabilul rus pentru monitorizarea respectării drepturilor omului, gradul de exprimare liberă în SUA s-a redus semnificativ, aceasta în timp ce manifestaţiile opoziţiei ruse sunt înăbuşite cu forţa de trupele OMON (din subordinea Ministerului de Interne), iar presa liberă în Rusia practic nu mai există în ultimul deceniu, fiind redusă la tăcere prin asasinate, procese sau pur şi simplu prin "ordin de sus", după cum comentează postul de radio Eho Moskvî, preluat de Agerpres.
În ceea ce priveşte drepturile omului, ultimul caz flagrant al revenirii Moscovei la practicile de odinioară din epoca sovietică îl constituie cel al opozantului rus Leonid Razvozjaev, care a crezut că la Kiev şi-ar putea găsi adăpost de mâna lungă a "justiţiei ruse", care recent urma să-l judece pe fostul campion mondial la şah Garri Kasparov pentru că a muşcat un poliţist în timpul dispersării unui miting neautorizat în centrul Moscovei.
Ucraina lui Viktor Ianukovici nu este însă cea din epoca lui Viktor Iuşcenko, când redacţii întregi de ziarişti ruşi puteau să-şi găsească de lucru în presa ucraineană de limbă rusă. La ieşirea din clădirea Misiunii ONU pentru refugiaţi din Kiev, Razvozjaev a fost săltat de agenţi ai serviciilor secrete ruse şi transportat cu un avion particular la Moscova, unde duminică seara a fost pus sub acuzare pentru incitare la tulburări în masă, într-un dosar deschis după filmul "Anatomia protestului 1" (o diversiune a serviciilor secrete ruse).
Razvozjaev, asistentul deputatului Ilia Ponomarev, din Duma de Stat, şi unul din apropiaţii liderului formaţiunii de opoziţie "Frontul de stânga", Serghei Udalţov, a fost arestat pentru două luni şi se află în prezent în închisoarea Lefortovo din Moscova, transmite Life News, o publicaţie electronică apropiată de unele servicii secrete din Rusia şi care a obţinut o înregistrare video a şedinţei în care Razvozjaev a fost inculpat.
Conform acestei înregistrări, difuzate pe Internet, Razvozjaev susţine că a fost răpit de serviciile secrete ruse şi a fost torturat după aceea. Nici autorităţile ruse, nici cele ucrainene nu au comentat până în prezent cazul opozantului rus, răpit de la Misiunea ONU pentru refugiaţi din Kiev.