Moscova demontează ameninţările de sancţionare, declarându-se gata să rupă legăturile cu NATO şi acordurile cu Organizaţia Mondială a Comerţului.
Rusia este gata să rupă relaţiile cu NATO dacă Alianţa nu vrea să coopereze cu Moscova, a avertizat ieri preşedintele rus, Dmitri Medvedev, relatează AFP. Medvedev a făcut această declaraţie la Soci, unde a avut o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. „Vom lua toate deciziile care se impun, mergând până la ruperea relaţiilor în ansamblu“, acestea fiind deteriorate grav în urma conflictului din Caucaz, a afirmat liderul de la Kremlin. El a apreciat că, de fapt, cooperarea bilaterală este mai mult în interesul Alianţei Nord-Atlantice.
Federaţia Rusă intenţionează să se retragă şi din anumite acorduri negociate în vederea aderării la Organizaţia Mondială a Comerţului, lucru confirmat ieri de premierul Vladimir Putin.
„Noi propunem să continuăm negocierile în cadrul grupului de lucru pentru aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului, dar să ne informăm partenerii despre necesitatea de a ieşi din anumite acorduri care, în prezent, contravin intereselor Rusiei“, a declarat prim-vicepremierul Igor Şuvalov, aprobat imediat de Vladimir Putin. „Este rezonabil“, a apreciat şeful guvernului de la Moscova. Săptămâna trecută, secretarul american al comerţului, Carlos Gutierrez, lăsase să se înţeleagă faptul că şansele Rusiei de a adera la OMC ar fi fost afectate de intervenţia armatei ruse în Georgia. Susţinere pentru „pionii separatişti“
Prin declaraţiile lui Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin, Rusia a transmis ieri Occidentului că nu acceptă să fie băgată în corzi sau, mai rău, pedepsită din cauza deciziei sale de a interveni în forţă după atacurile georgiene din Osetia de Sud.
Cele două Camere ale parlamentului rus, Consiliul Federaţiei şi Duma de Stat, au sfidat, la rândul lor, marile puteri occidentale şi au votat ieri - în unanimitate - o declaraţie prin care îi solicită preşedintelui Dmitri Medvedev să recunoască independenţa celor două provincii separatiste georgiene, Osetia de Sud şi Abhazia. La scurt timp după votul din parlamentul de la Moscova, Germania şi Italia au făcut apel la prudenţă. Oficialii de la Berlin au cerut explicit preşedintelui şi guvernului rus să respecte integritatea teritorială a Georgiei şi să nu dea curs solicitării parlamentului.
ÎNTREVEDERE
Avertisment pentru Voronin Dmitri Medvedev l-a avertizat ieri pe preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, să nu facă în Transnistria aceeaşi greşeală ca liderul georgian, Mihail Saakaşvili, care a încercat să preia prin forţă controlul asupra provinciei Osetia de Sud, relatează Reuters. Medvedev l-a primit pe Voronin la Soci şi i-a spus acestuia că „acesta este un avertisment serios, un avertisment pentru toţi“. Federaţia Rusă este gata să facă totul pentru rezolvarea definitivă a conflictului transnistrean, a indicat, ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, anunţând o serie de „întâlniri şi negocieri“ între părţile implicate. „Rusia nu-şi va menaja eforturile pentru a pune capăt definitiv crizei transnistrene“, a declarat Natalia Timakova la încheierea întrevederii dintre preşedinţii Medvedev şi Voronin.
STRATEGIE ENERGETICĂ
Coridorul georgian, şubrezit
Georgia şi-a păstrat intact coridorul său de tranzit spre vest pentru resursele energetice, însă conflictul militar ar putea aduce îndoieli legate de viabilitatea acestuia. Mai mult, ar putea da o lovitură dură speranţelor europene de a ocoli Rusia în aprovizionarea cu gaz, apreciază o serie de analişti citaţi de AFP.
„Nu se mai poate spune acum că Georgia este o ţară sigură pentru tranzit“, a afirmat Suzanne Nies, specialist în probleme energetice la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale. Georgia se află între Azerbaidjan şi Turcia, poziţie strategică ce i-a permis să găzduiască un nou coridor energetic spre Occident, evitând Rusia la nord şi Iranul la sud.
Într-un prim bilanţ al conflictului ruso-georgian, experţii International Crisis Group notează că „interesele Rusiei vor fi servite, dacă Georgia nu mai este o cale-cheie de tranzit energetic“. Criza „accentuează nevoia de diversificare a căilor de aprovizionare“, a notat, la rândul său, Simon Wardell, analist londonez specializat în probleme petroliere. Soluţii europene În acest timp, Consiliul European pentru Relaţii Externe a apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să răspundă incursiunii Rusiei din 8 august cu un „angajament mai puternic pentru democraţie, prosperitate şi securitate în regiunile de extindere“, dar să păstreze „pe masă măsuri dure la adresa Moscovei, dacă Rusia se opune“.
Instituţia a făcut referire în special la Ucraina. Potrivit Consiliului, „UE ar trebui să recunoască dreptul Ucrainei de a deveni membru al forului comunitar în viitor, să fie de acord cu un regim de liberalizare a vizelor, să ofere o clauză de solidaritate care să sprijine integritatea teritorială a Ucrainei şi să integreze Ucraina în piaţa europeană de energie“. (Andreea Romanovschi)