Comuniştii s-au aliat cu democraţii pentru a forma o nouă alianţă de guvernământ la Chişinău, susţine presa rusă, după o întâlnire pe care Vladimir Voronin a avut-o cu un oficial rus.
Vizita la Chişinău a şefului administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narâşkin, la mai puţin de o săptămână de la alegerile legislative din 28 noiembrie, pare să fi deturnat negocierile postelectorale care mergeau în direcţia formării unei noi coaliţii proeuropene, de data aceasta în format restrâns. Anunţul liderului comunist Vladimir Voronin, făcut doar pentru presa rusă, privind crearea unei alianţe de guvernământ cu Partidul Democrat condus de Marian Lupu i-a luat prin surprindere doar pe cei care nu au pus în context declaraţia fostului preşedinte moldovean.
Rusia este foarte interesată de relaţia cu Republica Moldova şi vrea să se asigure că viitoarea guvernare va ţine cont de acest lucru, sublinia, ieri, emisarul rus, după întrevederea cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Acesta din urmă a văzut în prezenţa demnitarului rus o dovadă a intereselor pe care Rusia le men ţine în fosta republică sovietică.
Narâşkin a evitat însă orice întâlnire cu Vlad Filat, premierul în exerciţiu şi preşedintele celei mai importante formaţiuni proeuropene, Partidul Liberal Democrat, pilonul în jurul căreia se negocia o nouă coaliţie la Chişinău, motivând că acesta din urmă s-a întâlnit deja cu omologul său rus Vladimir Putin.
Negociere cu Voronin şi Lupu, la pachet
Anunţul făcut de liderul comunist pentru agenţia rusă RIA Novosti a venit imediat după încheierea întâlnirii pe care a avut-o cu Narâşkin, dar la care a participat şi Marian Lupu.
"Pentru Rusia sunt importante relaţiile cu Republica Moldova şi desigur configuraţia politică de gu vernare viitoare a ţării, care va influenţa atât politica internă, cât şi externă a ţării", a reamintit şeful de cabinet al preşedintelui rus Dmitri Medvedev, citat de portalul Unimedia.
Prima reacţie la declaraţiile lui Voronin a venit din partea lui Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat. "Nu este corectă informaţia. Cum poate fi creată această coaliţie, dacă în partid chestia asta nu a fost discutată?", a declarat liderul democrat pentru Agerpres.
La câteva ore după anunţul liderului comunist, Marian Lupu nu făcuse încă nicio precizare cu privire la o eventuală alianţă cu PCRM.
Doar tatonări
Presa rusă a scris că obiectivul vizitei lui Serghei Narâşkin la Chişinău este impulsionarea negocierilor pentru formarea unei largi coaliţii de guvernământ în care să intre toate cele patru partide care au intrat în noul legislativ, celei trei formaţiuni proeuropene- democraţii, liberalii şi liberal-democraţii, alături de comunişti.
Înainte de vizita demnitarului rus, prima opţiune în contextul negocierilor post-electorale era relansarea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), o variantă favorizată şi de majoritatea analiştilor politici moldoveni. Anunţul făcut de Voronin este, pentru moment, privit cu reticenţă de analiştii moldoveni.
Voronin şi Lupu "tatonează doar terenul" prin acest anunţ, a comentat analistul Bodgan Ţâdea, citat de portalul Ştirea Zilei. "Nu au fost partajate funcţiile în stat, nu a fost prezentat un algoritm de funcţionare a viitoarei alianţe. Negocieri reale nu au avut loc, ci doar nişte schimburi de opinii la o ceaşcă de ceai", a adăugat acesta. "Rusia vrea relaţii bune cu Republica Moldova şi sper ca viitoarea guvernare să ţină cont de acest lucru." SERGHEI NARÂŞKIN, şeful administraţiei prezidenţiale ruse
CALCULE
În căutarea majorităţii
Alegerile legislative anticipate desfăşurate pe 28 noiembrie în Republica Moldova au lăsat ţara într-o situaţie complicată - nici partidele care formau AIE, nici comuniştii nu au o majoritate suficientă pentru a impune atât guvernul, cât şi pe şeful statului.
O eventuală alianţă a comuniştilor (care au 42 de mandate în noul parlament) cu democraţii lui Marian Lupu (15 mandate) le-ar permite celor două partide să formeze guvernul şi să aleagă preşedintele parlamentului, dar nu şi pe cel al ţării. Pentru alegerea preşedintelui este nevoie de votul a 61 de parlamentari, din totalul de 101.
În opinia analiştilor moldoveni, varianta cea mai stabilă de majoritate ar rămâne în continuare cea a AIE, care ar reuni 59 de mandate, cu doar două mai puţine decât cele necesare alegerii preşedintelui.