La întâlnirea miniștrilor de externe ai Alianței Nord-Atlantice se dezbate amenințarea de la Est
La Bruxelles au început astăzi, cu prezența fizică a participanților, convorbirile miniștrilor de externe ai țărilor membre NATO, la care se va conveni definitiv asupra strategiei blocului militar până în anul 2030. În această strategie Rusia va fi declarată clar ca principalul inamic posibil al Blocului Nord-Atlantic. Astfel, NATO, al cărui principal obiectiv din momentul creării sale și până la sfârșitul "războiului rece" a fost considerată a fi lupta împotriva amenințării venite de la Moscova, va reveni oficial la rădăcinile sale.
Invitatul principal al evenimentului este secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken. El nu a respectat regula după care s-au condus mulți dintre predecesorii săi, care imediat după preluarea funcției au făcut primele vizite în Europa.
Blinken s-a dus în Orientul Îndepărtat - în Coreea de Sud și Japonia. Ca și cum și-ar cere scuze pentru această demonstrație vizibilă a faptului că China a devenit principala problemă a Americii, reprezentanții administrației lui Joseph Biden au luat parte la două acțiuni dedicate, în general, unui singur subiect: coordonarea în sfera securității, acțiunile și planurile SUA și ale aliaților lor europeni. Prima acțiune a fost video - conferința miniștrilor apărării ai NATO din luna februarie, la care a participat șeful Pentagonului, Lloyd Austin; cea de-a doua acțiune este actuala întâlnire de la Bruxelles.
La ambele acțiuni principala problemă aflată pe agendă este programul "NATO-2030", care se preconizează să fie adoptat definitiv la summitul de la sfârșitul anului. Programul trebuie să înlocuiască un document similar, adoptat în 2010, în plină "resetare" a legăturilor ruso-americane, care în mod clar nu corespunde realităților actuale și în care principala amenințare a fost considerat terorismul internațional, iîn vreme ce Federația Rusă a fost recunoscută ca partener strategic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a considerat necesar să reamintească faptul că au trecut acele vremuri.
La briefingul ținut în comun cu Blinken înainte de începerea reuniunii de la Bruxelles, Stoltenberg a enumerat "problemele globale" pe care aliații le au de rezolvat. Mai întâi Stoltenberg a menționat "activitatea destabilizatoare a Rusiei" și numai după aceea a numit "amenințarea teroristă" - cu toate că unul dintre subiectele care se vor discuta la întâlnire este misiunea NATO din Afganistan. În cuvântul introductiv rostit la briefing, secretarul general nici măcar nu a numit această țară. Pe ultimul loc între problemele cu care se confruntă NATO, Stoltenberg a pus "influența încălzirii globale asupra securității". Aceasta este, de asemenea, unul dintre punctele strategiei până în anul 2030. Este puțin probabil ca noile tendințe caracteristice vieții politice de pe ambele părți ale Atlanticului să influențeze agenda NATO.
Stoltenberg s-a referit, de asemenea, și la necesitatea elaborării unei "abordări mai globale", în vederea protejării "ordinii internaționale bazate pe reguli, căreia puterile autoritare - cum ar fi Rusia și China - îi lansează provocări".
Între timp, Blinken, cu câteva zile înainte de vizita sa în Europa, a arătat că dorește să transfere tema confruntării cu Federația Rusă de la planul teoretic în cel practic. În declarația sa, secretarul de stat a cerut ca toate companiile, inclusiv cele din țările membre UE implicate în proiectul "Nord Stream - 2 ", să se retragă. În caz contrar le așteaptă sancțiunile SUA.
Proiectul "Nord Stream - 2" a fost dezbătut la prima întâlnire bilaterală pe care secretarul de stat a avut-o la Bruxelles. El a discutat despre această conductă de gaze cu ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas. La briefing Blinken a subliniat că "așteaptă foarte mult" de la această discuție. "Președintele Biden a precizat foarte clar că, după părerea sa, construcția acestei conducte este o idee proastă. Este rău pentru Europa, este rău pentru SUA. În concluzie acest lucru contravine propriilor obiective ale UE în domeniul securității energetice. Acest lucru poate submina interesele Ucrainei, ale Poloniei, a o serie de alți parteneri apropiați sau aliați ai noștri", a arătat Blinken.
Washingtonul subliniază în fel și chip că elementul esențial al noii strategii NATO trebuie să fie creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. Acesta este lucrul cu care predecesorul lui Biden, Donald Trump, îi sâcâia foarte mult pe aliații europeni. Înainte de călătoria lui Blinken la Bruxelles Departamentul de Stat a lăsat să se înțeleagă că acest subiect nu este eliminat de pe agenda relațiilor dintre țările NATO nici în timpul mandatului noului președinte. Acest lucru l-a declarat, de exemplu, consilierul ad-interim al secretarului de stat al SUA pentru problemele Europei și Euro-Asiei, Philip Reeker. Cu toate acestea, secretarul de stat însuși a preferat să nu amintească în declarația făcută pentru presă de subiectul alunecos și foarte ambiguu perceput în UE al creșterii cheltuielilor de apărare. Despre viitoarele cheltuieli neplăcute pentru apărare a amintit cu amabilitate, în locul SUA, cel mai apropiat aliat al acesteia, Marea Britanie. După cum informează publicația "Politico", înaintea întâlnirii de la Bruxelles, premierul britanic, Boris Johnson, a avut o conversație telefonică cu Stoltenberg în cursul căreia a comunicat că țara sa va majora cheltuielile de apărare peste indicatorul - țintă al NATO (2% din PIB). Acest lucru se va face pe seama reînarmării de amploare a armatei.