EUOBSERVER - Aproximativ trei milioane de noi refugiați sirieni sunt „deliberat” împinși de Rusia spre Europa, au avertizat diplomați americani.
„Vreau doar să subliniez realitatea și magnitudinea problemei”, a declarat marți la Bruxelles David Satterfield, ambasadorul american în Turcia.
„Turcia, în cazul imediat, dar și Europa în ansamblul ei, se confruntă cu provocarea reprezentată de până la 3 milioane de [oameni - n.a.] dislocați deplasându-se într-o manieră tot mai comprimată [...] spre frontiera turcă”, a afirmat el.
Refugiații sunt „prinși la grămadă în aproximativ jumătate din provincia Idlib [în nord-vestul Siriei - n.a.], mulți dintre ei aproape de frontiera turcă, pe care riscă să o traverseze, destabilizând Turcia și posibil deplasându-se mai departe spre Europa”, a declarat și James Jeffrey, trimis special al SUA pentru Siria.
Refugiații sunt împinși de forțe ruse și siriene, dar Rusia este cea care conduce, au afirmat diplomații americani.
A fost o „decizie deliberată rusească de a iniția o campanie în Idlib”, a precizat Satterfield.
„Eu subliniez agresiunea rusă, deoarece regimul sirian de unul singur nu ar fi putut purta această campanie. Ea e posibilă, în orice moment, datorită activității aeriene și terestre a Rusiei, dar în special a celei aeriene”, a declarat el.
Rusia se folosește de refugiați în calitate de „pârghie primară” în regiune, a adăugat el.
„Forțându-le deplasarea, dislocarea [...] spre frontiera turcă, calculul Rusiei este că acest lucru va determina Turcia să ia decizii favorabile ambițiilor ruse”, a spus el.
Aliat cu Rusia, regimul sirian vrea și el ca refugiații - care provin din zone rebele - să fie epurați, a declarat Satterfield.
„Intenția regimului e să forțeze aceste populații [...] afară din țară și să le facă să plece permanent. Nu există nici o perspectivă ca refugiații să se întoarcă în Siria”, a declarat ambasadorul american.
Conflictul din Siria
În ceea ce o privește, Turcia, aliat din NATO care găzduiește deja 3,6 milioane de refugiați, luptă în Idlib de partea rebelilor, împotriva regimului sirian.
Diplomații americani au vorbit după ce, recent, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan le-a deschis emigranților granița spre Grecia, pentru a atrage atenția occidentalilor asupra Siriei.
Zeci de mii de oameni au încercat să treacă granița, provocând consternare în UE.
Exodul din 2020 este, deocamdată, mult mai mic decât cel din 2015, când un milion de oameni au traversat Grecia spre Germania și mai departe.
Însă avertismentul de marți sună foarte similar cu unul din 2016, când generalul american Philip Breedlove, comandantul trupelor NATO din Europa la acea dată, a afirmat și el că Rusia se folosește de refugiți pentru a destabiliza UE.
„Împreună, Rusia și regimul Assad transformă deliberat migrația în armă în încercarea de a copleși structurile europene și a sparge determinarea europeană”, declara Breedlove, referindu-se la președintele sirian Bashar al-Assad.
Actualul avertisment vine după ce Erdoğan și președintele rus Vladimir Putin au convenit un armistițiu pe 5 martie.
Însă Putin va rupe armistițiul, mai devreme sau mai târziu, au avertizat SUA.
„Noi nu credem că ei [Rusia și Siria] au vreun interes privind o încetare a focului permanentă în Idlib. Ei urmăresc să obțină o victorie militară în întreaga Sirie”, a declarat Jeffrey.
„Tristul istoric al Siriei din ultimii doi ani constă în armistiții cu garanții rusești care nu au fost armistiții - au fost pauze temporare, tranzacționale, până când Rusia devenea pregătită să-și reia campania”, a declarat Satterfield.
Sancțiuni vestice
State NATO și UE poartă discuții despre cum l-ar putea opri pe Putin în Idlib, spune Jeffrey.
Diplomații americani nu s-au arătat prea entuziasmați de apelul Turciei ca NATO să asigure o zonă de siguranță pentru refugiații de acolo.
Dar există alte opțiuni, între care transferuri de arme din SUA către Turcia și un nou „pachet de sancțiuni” menit „a încuraja Rusia și Siria să nu facă ce credem noi că vor ele să facă, adică să rupă armistițiul și să împingă aceste 3 milioane de refugiați peste graniță”, a declarat Jeffrey.
„Dacă ei ne vor ignora pregătirile și vor merge mai departe, atunci vom acționa cât de rapid posibil în consultare cu aliații noștri europeni și din NATO”, a afirmat el.
Erdoğan și-a stricat relațiile cu NATO cu mult înainte să-și redeschidă granița cu Grecia.
Disputele se referă la abuzuri ale Turciei contra drepturilor omului, la o tranzacție cu armament rusesc și la foraje în căutare de gaze în apele Ciprului.
Însă criza din Idlib le depășește pe toate acestea, a afirmat Satterfield.
„Turcia e parte a alianței NATO. E parte a Europei. Este parte, în viziunea noastră, a Occidentului”, a declarat el.