Într-un interviu acordat "Evenimentului Zilei", şefa departamentului de climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Roxana Bojariu, a explicat că autorităţile locale au fost informate la timp de către experţi despre fenomenele meteo extreme din această perioadă.

Într-un interviu acordat "Evenimentului Zilei", şefa departamentului de climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Roxana Bojariu, a explicat că autorităţile locale au fost informate la timp de către experţi despre fenomenele meteo extreme din această perioadă. Mai mult, specialista în climatologie a mai precizat că astfel de ierni au tot fost, însă "memoria publică funcţionează pe perioade scurte".

Evenimentul Zilei: Din punct de vedere meteorologic, cu ce an putem compara iarna aceasta? Roxana Bojariu: Fiecare iarnă e unică în felul ei. Prima parte a iernii 2011-2012 a fost mai caldă decât în mod obişnuit, folosind ca referinţă intervalul 1961-1990. La nivelul României, luna decembrie a fost mai caldă cu două grade Celsius decât norma climatologică, iar luna ianuarie, în ciuda răcirii accentuate din ultima parte, a depăşit cu 0,6 grade Celsius media multianuală a intervalului de referinţă. A urmat apoi un interval de vreme severă, cu o trecere bruscă la temperaturi mult mai scăzute decât cele obişnuite pentru această perioadă a anului, cu episoade de viscol şi zăpadă abundentă ce au schimbat tabloul general după secetă pedologică.

De ce în ceilalţi ani nu s-a creat atâta isterie privind fenomenele meteo extreme? În ultimele două decenii, iernile blânde şi foarte blânde au fost cele care au dominat peisajul şi asta nu doar în România, ci în întreaga emisferă nordică. Au fost şi câteva ierni cu episoade mai aspre, de exemplu 1995-1996, 2004-2005, 2009-2010. Dar ele au fost în minoritate şi nu s- au situat oricum printre cele mai grele ierni din întreg intervalul de observaţii meteorologice. Pe de altă parte, memoria publică funcţionează, fatalmente, pe perioade scurte - a fost şi atunci agitaţie pe scenă publică, dar se pare că noi, ca sistem social, nu reuşim să ne însuşim prea bine lecţiile trecutului şi să evoluăm. Există ghiduri, planuri, dar dincolo de ce-i scris pe hârtie, practica administrativă pare a fi departe de ce ar trebui să promoveze - interesul public şi interesul cetăţeanului.

Ce se va întâmpla în următoarele zile? Va fi din nou ger după aceste ninsori? După expirarea codului portocaliu, informaţiile disponibile acum sugerează că temperaturile vor fi mai scăzute decât cele obişnuite pentru această perioadă a anului, chiar dacă nu vor mai fi episoade geroase care să atingă o intensitate deosebit de mare.

Aţi colaborat cu autorităţile şi le-aţi informat la timp asupra prognozelor? Colegii mei de la Centrul Naţional de Prognoză şi-au îndeplinit exemplar atribuţiile, informând la timp şi pe canalele stabilite legal, atât opinia publică cât şi autorităţile.

INFORMĂRILE AU EXISTAT

"Specialiştii sunt hărţuiţi"

Autorităţile din Vrancea ştiau despre aceste avertizări? Sigur că ştiau, conform atenţionărilor şi avertizărilor emise care ajung inclusiv la prefecturi şi primării, atât dinspre administraţia centrală cât şi din mass media.

Unde credeţi că greşesc autorităţile? În opinia mea - şi acum vorbesc din punctul de vedere al omului obişnuit - cred că problema e că grija lor principală nu pare a fi interesul public şi interesul cetăţeanului. Pe de altă parte, cred că e îngrijorător că apar exemple când specialiştii sunt hărţuiţi şi se ignoră expertiza lor doar pentru că nu convine din punct de vedere politic. Un astfel de amestec al politicului este de rău augur pentru societatea noastră, însemnă involuţie nu evoluţie.

Cum ar fi trebuit să arate reacţia lor imediată? Un bun factor de decizie adună în jurul lui specialişti cu expertize din domenii cât mai variate şi facilitează convergenţa efortului lor spre interesul cetăţeanului.

Este aceasta o iarnă normală? Iarna nu s-a sfârşit încă. Până la acest moment, putem spune că, la nivelul ţării, preci pi taţiile au fost uşor sub norma climatică în decembrie 2011 şi peste norma climatică în ianuarie 2012. DATE

Prognoza a arătat valori extreme

Climatologul Roxana Bojariu a mai precizat, pentru EVZ, că prognoza pe trei luni emisă la sfârşitul anului trecut menţiona că în România există posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp: "Termenul de prognoză pe trei luni e pretenţios. La acest interval de anticipaţie putem vorbi de estimare prognostică, într-un cadru probabilist dominant". Bojariu a mai spus că perspectiva meteorologică a iernii preciza şi faptul că are un caracter orientativ, aceste estimări sezoniere fiind permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt. CV

ROXANA BOJARIU, climatolog

• Este expert în climatologie dinamică;
• S-a născut pe 8 ianuarie 1962, în Bucureşti;
• În 1984 a absolvit Facultatea de Fizică cadrul Universităţii Bucureşti
• În 1999 şi-a luat doctoratul în geofizică;
• Din septembrie 1987, conduce departamentul de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie;
• A făcut mai multe cercetări şi studii în domeniul climatologic, la Universitatea Complutense, din Madrid.

"Noi, ca sistem social, nu reuşim să ne însuşim prea bine lecţiile trecutului şi să evoluăm.“ ROXANA BOJARIU, climatolog Citiţi şi:

• Localnicii din Vrancea și-au săpat tuneluri prin nămeți. VEZI cum arată un sat îngropat în zăpadă!
• Coşmarul din nămeţi: românii care dorm în iglu
• Prefectul Vrancei a luptat cu iarna şi a căzut la datorie
• Viața printre NĂMEȚI. VEZI cum arată satele izolate de viscol din județul Buzău | FOTOREPORTAJ
• STRIGĂT DIN ZĂPADĂ: “Îmi moare copilul!”. VEZI povești cutremurătoare