Nouriel Roubini, profetul crizei: "Majoraţi fondurile pentru combaterea crizei la cel puţin două trilioane de euro"

Într-un interviu acordat Bloomberg, renumitul economist Nouriel Roubini, directorul Roubini Global Economics LLC, a sfătuit statele europene să majoreze fondurile alocate pentru combaterea crizei datoriilor şi să tragă cu o "bazooka" de vreo două trilioane de euro. Şi asta cât mai repede pentru că timpul nu trece în favoarea zonei euro.

"Mă tem că situaţia va ieşi de sub control" - a spus Roubini. Acesta a subliniat că Europa ar trebui să scoată la luptă, de urgenţă, o bazooka uriaşă de cel puţin două trilioane de euro şi chiar în următoarele săptămâni, dacă vrea să pună capăt problemelor din zona euro. Şi asta cât mai repede, nu peste trei luni, când va fi prea târziu.

Potrivit economistului, problema nu este lipsa de solvabilitate a Greciei, ci extinderea crizei la două dintre marile economii ale Europei, Italia şi Spania, care sunt "prea mari pentru a permite intrarea lor în faliment, dar şi prea mari pentru a putea fi salvate". Roubini a adăugat că pieţele şi-au pierdut deja încrederea în ele din cauza problemelor de lichiditate pe care le au.

"Pentru a preveni o situaţie de insolvabilitate în masă a zonei euro sunt necesari paşi uriaşi", a apreciat renumitul economist. Potrivit expertului, efectele crizei datoriilor europene ar putea fi depăşi ca magnitudine consecinţele colapsului băncii de investiţii Lehman Brothers din 2008.

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB, 0-0. Campioana României, un rezultat cu bătaie spre primăvara europeană

Sfârșit de ani cu restructurări în televiziune. Două prezentatoare au fost date afară

Liderii europeni încearcă să lupte cu criza datoriilor din regiune pe mai multe fronturi: încearcă să stingă criza din Grecia, să prevină răspândirea unor probleme similare în Italia şi Spania, protejând totodată băncile de riscurile de credit, potrivit Agerpres. Miniştrii de finanţe din zona euro vor încerca să ajungă astăzi la o înţelegere la reuniunea lor de la Luxemburg. Aceştia vor evalua riscul intrării Greciei în incapacitate de plată şi vor aborda posibilitatea creşterii fondului de stabilitate financiară, precum şi modalităţile de protejare a băncilor în faţa crizei datoriilor din regiune.