Marți, la reuniunea minilștrilor de externe din cele 28 de state membre, s-a anunțat că tările membre UE vor începe să lucreze la un mecanism comun de evaluare a statului de drept. Propunerea a fost făcută de ministrul belgian de Externe, Didier Reynders, și de ministrul german pentru Afaceri Europene, Michael Roth.
Momentan acest proiect rămâne la stadiu de propunere, decunoscând-se mai multe detalii cu privire la modul în care ar urma să funcționeze noul mecanism.
Potrivit lui Roth, în cazul în care revizuirea statului de drept în statele membre prezintă probleme în unele dintre acestea și iar recomandările sunt refuzate, se poate ajunge şi la sancțiuni.
Pentru Bulgaria, ar însemna o tranziție lină de la rapoartele actuale de monitorizare ale Comisiei Europene, introduse după 2007 pentru Sofia și București, către un nou sistem de monitorizare a statului de drept.
Polonia și Ungaria au aprobat, de asemenea, această idee, ceea ce înseamnă că o consideră drept o posibilitate de a scăpa de procedurile lansate împotriva lor, care au fost demarate pentru încălcarea principiilor de bază ale UE, scrie Timpul.md.
În ceea ce privește detaliile noului mecanism, acestea încep abia acum să fie clarificate de grupuri de lucru compuse din experți din statele membre. În propunerea inițială a Belgiei, care a fost făcută în 2016, prevedea un sistem de verificări parteneriale de către experții statelor membre, cu posibilitatea de a atrage prin intermediul Consiliului Europei organizații precum Comisia pentru Democrație de la Veneția.
Potrivit lui Roth și Reynders, care au ţinut marți o conferință de presă comună, sistemul ar trebui să semene cu așa-numitul „semestru european, prin care în fiecare an se evaluează modul în care statele membre respectă regulile bugetare ale UE (pe baza unor indicatori diferiți, cum ar fi deficitele bugetare, datoria publică, inflația). Comisia Europeană oferă recomandări, iar dacă acestea nu sunt puse în aplicare, se poate ajunge la sancțiuni – după o decizie a statelor membre. Ultima dată, Italia a fost amenințată de o sancțiune, deoarece bugetul său pentru 2019 a prevăzut un deficit mai mare, astfel încât a fost forțată să facă ajustări, prin care să îl reducă.
Procedura bugetară însăși suferă însă o mulțime de critici, în principal deoarece criteriile sale sunt destul de flexibile. Comisia Europeană are posibilitatea de a face o evaluare, atunci când o țară, de exemplu, depășește pragurile de deficit stabilite și parcă evită să recomande sancțiuni. După cum a recunoscut însuși Reynders, care mulți ani a fost ministrul de finanțe al Belgiei, toate statele membre au fost felicitate la început. Dar după începutul crizei în zona euro, procedura bugetară a primit mai mulți „dinți”, însă cu toate acestea continuă să fie percepută ca delăsătoare. O astfel de abordare este și mai elastică atunci când vine vorba de statul de drept, pentru care nu există nicio definiție.
Sper că acest proces va începe să funcționeze mai rapid decât monitorizarea bugetului”, a spus Renyders.
Deocamdată însă, nu este clar modul în care noul instrument va fi implementat, deoarece cei doi inițiatori au subliniat că nu va fi necesară nicio modificare a tratatelor UE. Fără aceasta însă, este dificil să se introducă noi cerințe pentru statele membre, cu atât mai puțin sancțiuni.