Romulus Georgescu, jurnalist de politică acreditat la summitul NATO de la București din 2008, a postat recent un mesaj vehement pe rețelele sociale, atrăgând atenția asupra unei realități ignorate sau distorsionate în discuțiile publice despre Ucraina și aderarea acesteia la NATO.
Jurnalistul și-a exprimat îngrijorarea față de dezinformările răspândite cu privire la acest subiect, susținând că Ucraina și Georgia nu au avut nicio șansă de a adera la NATO din cauza lipsei de unanimitate la summitul de acum 16 ani.
Romulus Georgescu: Ucraina nu avea cum să intre în NATO
Jurnalistul Romulus Georgescu rememorează contextul summitului din 2008, unde atât Ucraina, cât și Georgia și-au exprimat dorința de a adera la NATO, susținute de președintele american George W. Bush și de secretarul de stat Condoleezza Rice. Cu toate acestea, liderii europeni, în special Angela Merkel și Nicolas Sarkozy, s-au opus din teama de a-l antagoniza pe Vladimir Putin. Acesta din urmă a participat la summit, iar dorința Germaniei și Franței de a menține stabilitatea relațiilor cu Rusia a cântărit greu.
Jurnalistul subliniază că, fără un Plan de Acțiune pentru Aderare (MAP), intrarea Ucrainei și Georgiei în NATO nu era posibilă. În opinia sa, summitul s-a încheiat cu o declarație politică de compromis, menită să nu-l provoace pe liderul rus, dar care a lăsat pe dinafară aspirațiile de securitate ale Ucrainei și Georgiei.
Sursa foto: Freepik
Critica lui Georgescu la adresa dezinformării și apelul său pentru informare corectă
Romulus Georgescu condamnă vehement perpetuarea minciunilor despre acest subiect și face apel la cei interesați să se documenteze din surse credibile.
„Citiți înainte să bateți câmpii! Citiți ce spuneau diplomații germani - „imposibil să avem securitate în Europa fără Rusia și e o prostie să încerci să o ai împotriva Rusiei”. O prostie și o mizerie a fost ceea ce au făcut ei! De aia summitul s-a încheiat cu o declarație politicoasă, fără MAP pentru Ucraina și Georgia! Fără MAP nu există aderare!
De ce să supere Putin când el a fost invitat la summit, iar Merkel și Sarkozy s-au udat când l-au văzut? Au lăsat Georgia și Ucraina pe dinafară, doar să nu taie Putin robinetul cu gaze!
Cât despre Băsescu, prioritatea lui a fost scutul de la Deveselu. Băsescu are toate păcatele din lume, dar știe ce înseamnă Rusia! Normal că a susținut Ucraina. Dar nu se învârtea summitul în jurul lui și al României!”, a scris pe rețelele de socializare Romulus Georgescu, jurnalist de politică.
Ucraina, pe cale de a-și pierde speranțele pentru aderarea în NATO
Unul dintre planurile discutate în echipa noului președinte Donald Trump pentru a opri conflictul dintre Rusia și Ucraina vizează amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru cel puțin două decenii. În această perioadă, SUA ar continua să ofere sprijin militar Ucrainei, pentru a preveni noi acțiuni agresive din partea Rusiei.
În timpul campaniei, Trump a afirmat în repetate rânduri că ar putea încheia rapid conflictul din Ucraina și că dorește să reducă implicarea SUA în acest război. Membri din cercul său de apropiați au confirmat că aceasta ar însemna acceptarea unui armistițiu bazat pe actualele linii de front și crearea unei zone demilitarizate în estul Ucrainei.
Generalii Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au consiliat campania lui Trump, au propus într-o întâlnire din iunie oprirea ajutorului militar american dacă Ucraina refuză să negocieze cu Rusia. Totodată, aceștia au indicat că Washingtonul ar putea chiar să intensifice sprijinul militar pentru Ucraina, în cazul în care Moscova ar refuza un acord de încetare a focului.
Planul echipei lui Trump include ideea unei garanții de securitate pentru Ucraina, fără însă a oferi un angajament ferm privind aderarea acesteia la NATO, cel puțin pentru o perioadă extinsă. Propunerea este văzută ca o modalitate de a obține o pace stabilă și verificabilă, în timp ce asigură un echilibru în regiune.
Cu toate acestea, deși Ucraina și-a exprimat în mod oficial dorința de a deveni membru NATO în 2022, răspunsurile venite din partea SUA și a unor lideri europeni precum președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz au fost până acum rezervate, subliniind că invitația la NATO rămâne un proces de lungă durată, potrivit The Kyiv Independent.