Procentual, românii cumpără de două ori mai multe SUV-uri decât francezii, depăşind multe alte ţări europene la acest capitol. Culmea, proprietarii le folosesc la urcat bordurile, nu munţii.

În Marea Britanie li se spune "tractoarele din Chelsea", aluzie la posesorii lor, bogătaşii din luxosul cartier londonez care nu concep să le lipsească un SUV din colecţia personală.

În România, aceste maşini au devenit prezenţe obişnuite în parcările mallurilor, clădirilor de birouri şi pe trotuarele înalte. Cum proprietarii nu prea le duc la munte, le pun la suit borduri.

În 2010, una din nouă maşini cumpărate de români este un SUV (11% din totalul parcului auto), arată statisticile Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Dacă este să comparăm datele cu cele din Franţa (unde SUV-urile reprezintă doar 5% dintre maşinile nou-vândute în 2009), înseamnă că vorbim despre o dragoste cu năbădăi între români şi aceste maşini masive, cu roţi groase.

Ungurii, mai puţin atraşi de SUV

Dacă francezii au un interes în a limita numărul de SUV-uri, deoarece nu prea produc modele de succes din această categorie, putem compara datele cu cele de la vecinii unguri, unde doar 6,5% dintre maşinile nou-cumpărate anul trecut au fost SUV-uri. Ciudat este însă că omul care cumpără SUV nu prea călătoreşte la munte. Cei mai mulţi nu au nici măcar o familie numeroasă. Chiar analizele interne ale producătorilor de SUV-uri arată că vasta majoritate a cumpărătorilor nu îşi iau SUV pentru că le trebuie, ci pentru simplul motiv că îşi permit să îl aibă. Singurul argument care stă în picioare este starea drumurilor din România.

Omul în SUV: bogat, claustrofob închipuit

La 1 decembrie, pe la orele prânzului, parcarea unui supermarket din Capitală era plină de maşini. Printre ele, şi omniprezentele SUV-uri. Am întrebat 15 proprietari cum s-au îndrăgostit de dolofana maşină pe care o conduc. Primul şofer este o ea şi conduce un BMW X5. "În maşinile mici, nici nu ai loc să respiri. Iar SUV-ul îţi dă şi o senzaţie de control", spune Ana Matache. Apoi, îşi apucă cu degetele reverele paltonului şi aleargă pe tocuri spre intrarea în magazin. Cu tocuri cu tot, are vreo 1,65.

Printre femei, SUV-urile au făcut furori. Un studiu al companiei J.D. Power, derulat în 2008, a arătat că 62% dintre posesorii de VW Tiguan, un SUV compact, sunt femei. Altă dragoste a femeilor este Tucson, un SUV de la Hyundai. Din 15 şoferi chestionaţi, şase au fost femei.

Alt subiect al raidului este Andrei, un afacerist care coboară dintr-un Ford Kuga. "Păi, nu te uiţi la ce străzi avem, te iei cu mâinile de cap. SUV-ul este o maşină sigură", spune el. Încearcă o paralelă între maşini şi încălţămintea de fotbal. Spune că - aşa cum mai bine îţi iei adidaşi "ca lumea" în loc de 10 perechi de tenişi "chinezeşti" - preferă să dea mulţi bani pe un SUV decât să îşi "omoare" câteva maşini mici prin gropi. Însă tot el spune că, dacă în Bucureşti gropile ar dispărea peste noapte, tot în SUV ar merge. "M-am obişnuit, nu se mai bagă toţi în faţa ta", argumentează Andrei.

Faţă de SUV, dar dotări de maşină de oraş

Dintre cei 15 şoferi de SUV, doar doi au spus că merg adesea cu maşina în zone cu teren accidentat. Producătorii de SUV-uri au ţinut cont de asta şi au început să "umble" la dotări. Dacă, la început, SUV-urile au fost gândite pentru a face faţă unor drumuri destul de grele, lucrurile s-au schimbat complet de când au devenit mai mult o marcă a potenţei financiare decât o necesitate. Astfel, s-a ajuns la situaţia bizară a apariţiei SUV-urilor dotate numai cu tracţiune pe faţă. Schimbarea de orientare este vizibilă şi la nivel publicitar.

Dacă odinioară reclamele la SUV-uri se orientau pe calităţile maşinilor în afara şoselei, astăzi se axează pe confort şi viteză. Spre exemplu, o reclamă din 2007 arată un BMW X5 care depăşeşte motociclete şi maşini concepute pentru viteză pe un circuit. Pentru a da impresia siguranţei şi încrederii, şapte persoane se află la bord.

COMPARAŢIE

Cinci SUV-uri poluează cât zece maşini eco România ocupă locul 12 în topul european al achiziţiei de maşini cu emisie redusă de dioxid de carbon, arată o statistică realizată în 2008 de Environmental Transport Association (ETA). În acel an, românii au achiziţionat maşini cu o emisie medie de 156 de grame de CO2 pe kilometru (cam cât un Ford Fusion cu motor 1.2).

Europenii care cumpără cele mai puţin poluante maşini sunt portughezii, francezii şi italieni (138-145 g/km). La polul opus sunt suedezii, estonienii şi letonii (174-181 g/ km - emisia unui Sandero Stepway 1.6).

În România, dacă iei cele mai vândute cinci SUV-uri în 2010 (Dacia Duster, VW Tiguan, Ford Kuga, Hyundai ix35 şi BMW X5), rezultă o emisie totală de aproximativ 1.000 de g/km (calcul pentru variantele diesel 2.0). Adică emisiile rezultate de la zece maşini hibrid.

În lume, SUV-urile nu sunt nici pe departe cele mai poluante automobile.

Iată un top al celor mai poluante maşini din lume:

1. Bugatti Veyron; 2. Lamborghini Murcielago LP640; 3. Ferrari 599 GTB Fiorano; 4. Ferrari 612 Scaglietti 475g/km, 5. Bentley Arnage/Azure/Brooklands.

Fiecare dintre aceste modele emite o cantitate de CO2 egală cu cea produsă de trei Duster diesel, cu motor de 2.000 cmc. Problema e că Lamborghini şi Ferrari sunt rarisime pe şosele, în timp ce SUV-urile le întâlneşti la tot pasul.

"Pentru un oraş ca Bucureşti, ideal ar fi un Fiat 500. SUV-ul face diferenţa doar pe drumurile cu gropi: una simţi când eşti în SUV, alta când eşti în maşină mică." MIHAI LEU, pilot de raliu

DEVORATORUL DE COMBUSTIBIL

Un SUV poluează cât două Loganuri, iar proprietarii au ajuns să fie ironizaţi în Europa de adepţii mişcării eco. În centrul unui oraş italian, aceste maşini au "Interzis"

SUV-urile nu sunt cele mai poluante maşini de pe piaţa românească, dar reprezintă un segment care poluează enorm. Din anul 2000 până astăzi, în România s-au cumpărat 91.367 de SUV-uri noi. La fiecare kilometru de drum parcurs, acest lot de maşini înalţă în aer 20 de tone de dioxid de carbon (CO2). Dacă înlocuim SUV-urile cu Loganuri, de pildă, emisia totală de CO2 ar fi de circa două ori mai mică (11 tone).

Ecologiştii iau SUV-ul la trântă

Ecologiştii de la Greenpeace au observat că SUV-ul tinde să devină un obicei de consum şi au avut câteva campanii împotriva acestor maşini, socotite drept "devoratoare de combustibil". Într-unul dintre clipuri, un angajat al unei companii este respins de toţi colegii. Secretara îi scuipă în cafea, nimeni nu se aşază cu el la masă, iar când pleacă are lipite pe spate hârtii cu mesajul "Sunt un fraier". La finalul clipului ne dăm seama şi de ce: în parcare avea un SUV.

<object width="560" height="340"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/45idgCylhaw?fs=1&amp;hl=en_GB"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/45idgCylhaw?fs=1&amp;hl=en_GB" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="560" height="340"></embed></object>

Lucian Simion este la cealaltă extremă. Vine zilnic cu bicicleta la serviciu, de la Muncii la Piaţa Unirii. Face 15 minute şi îi pasă prea puţin dacă e oră de vârf sau nu. E drept, pentru el este aproape o obligaţie de serviciu. Este coordonator de campanii şi acţiuni la Greenpeace România.

"Nu suntem mulţumiţi de aceste opţiuni ale românilor, mai ales că foarte mulţi dintre cei care cumpără aceste maşini le folosesc pe şosele care nu necesită 4X4 sau motoare mari", spune el.

Interzis în centrul Florenţei

Deşi piaţa auto scade în mai toate statele Europei, vânzările de SUV-uri fie nu scad la fel de mult, fie cresc. În Austria, de pildă, vânzările de SUV-uri au crescut cu procente halucinante: 22% în 2009 faţă de 2008 şi 25% în intervalul ianuarie-mai 2010 faţă de acelaşi interval din 2009.

În urmă cu un an, ecologiştii au reuşit să pună pe masa municipalităţii din Viena o dezbatere pentru interzicerea SUV-urilor în centrul capitalei austriece. La fel s-a întâmplat în Paris, dar dezbaterile nu s-au concretizat în reglementări.

Însă există un oraş european care a interzis circulaţia SUV-urilor în centru, iar acela este Florenţa. Motivul invocat: maşinile sunt prea mari pentru străzile înguste din centrul istoric.