Oricât de mult te străduieşti în România să te descurci fără să dai şpagă, poţi spune că reuşeşti? Realitatea arată că poţi ajunge să lucrezi în domenii în care nu ai nicio competenţă dacă ştii să dai cui trebuie plicul cu bani.

Poţi fi ignorat de cadrele medicale, dacă nu le oferi o atenţie financiară. Poţi pica un examen dacă nu dai profesorului suma anexată, neoficial, la fişa cursului, ori de numărul de ore de meditaţii cu acesta. Poţi lipsi o rudă de o înmormântare frumoasă dacă nu îi dai preotului plicul cu bani care l-ar convinge să nu reducă ceremonia la câteva fraze rostite ca în reclamele la medicamente.

Cu şpaga suntem obişnuiţi de mult şi o cunoaştem sub numele de "peşcheş", "bacşiş", "şperţ" sau “mită”.  În timp, traseul şpăgii, modalităţile prin care se realizează şi domeniile în care se poate percepe au evoluat.

Potrivit unui sondaj CURS, realizat la cererea „Evenimentului zilei“, corupţia şi nivelul salariilor sunt considerate în prezent cea mai gravă problemă a României. Dintre cei chestionaţi, 15% consideră că nivelul pensiilor este mult prea mic, 9% au atribuit domeniului sănătăţii bila neagră, iar 5% dintre respondenţi au ales şomajul şi criza politică. În ceea ce priveşte numărul de persoane care recurg la această practică, potrivit Barometrului Corupţiei pe 2007, realizat de Transparency International, un român din trei susţinea că a dat mită. Mai mult, conform raportului, numărul românilor care declară că au dat mită este în creştere faţă de anii trecuţi. Sondajul arată că 27% dintre persoanele chestionate au dat mită în sistemul sanitar, 11% la poliţie, 10% în domeniul justiţiei şi 9% pentru educaţie. În acelaşi timp, mai mult de o treime dintre români susţin că au dat cel puţin o dată mită.

De asemenea, un alt sondaj realizat la sfârşitul anului trecut a dezvăluit că românii nu privesc întotdeauna mita ca pe ceva rău, ci, din contră, o văd necesară în unele cazuri. Astfel, două treimi dintre români consideră că a da mită este indispensabil pentru a reuşi în viaţă, în timp ce trei sferturi dintre ei afirmă că nivelul corupţiei a rămas neschimbat sau a crescut de la aderarea ţării la UE.

Cel mai recent sondaj pe tema corupţiei, dat publicităţii ieri de către INSOMAR, a întărit ideea conform căreia România este o ţară coruptă. O treime dintre respondenţi sunt de părere că nivelul corupţiei a rămas constant, în timp ce numai 12% cred că acesta a scăzut. Şpaga, o formă de corupţie

Termenul de „corupţie” se referă la relaţiile dintre autorităţi şi cetăţeni, însemnând folosirea abuzivă a puterii publice în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Corupţia a fost definită de legiuitori printr-o serie de fapte cu caracter penal, faptele de corupţie constituind infracţiuni. Faptele incriminate astfel de legislaţia română includ darea şi luarea de mită, traficul de influenţă, primirea de foloase necuvenite şi abuzul în serviciu contra intereselor publice pentru obţinerea de beneficii personale.

Potrivit Transparency International luarea de mită este fapta oricărui angajat al unei instituţii publice, care pretinde, primeşte bani ori alte foloase care nu i se cuvin sau acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu. Darea de mită este promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui funcţionar pentru satisfacerea nelegală a unui interes.

În România sunt şi excepţii. Însă obiectivul campaniei iniţiată astăzi de evz.ro este să vorbească deschis despre acest fenomen. Tipurile de şpagă ce există în România sunt egale cu numărul de profesii  înscrise în nomenclatorul de meserii. Dintre toate tipurile de şpagă existente în România  ne-am propus să dezbatem subiectul şpăgii din spitale. Astfel, pe parcursul acestei săptămâni, evz.ro va prezenta articole şi interviuri despre acest fenomen ce aruncă o pată neagră asupra sistemului de sănătate românesc.

Cu mita, de la maternitate la morgă

Motivul pentru care am ales acest domeniu este legat de faptul că pentru sănătatea noastră sau a celor dragi suntem în stare de orice. Sănătatea vine pe primul loc şi cine ar risca să se pună rău cu medicul de dragul unui principiu?

Oficial, sistemul public de sănătate din România ar trebui să fie gratuit. Tocmai de aceea ni se reţine din salariu, în fiecare lună, un procent destinat asigurărilor medicale. Cu toate acestea, aproape fiecare vizită la medic începe cu o sumă de bani ce intră, ilegal, în buzunarul acestuia. Şpaga este ilegală. Se pedepseşte cu întocmirea dosarului penal celui care solicită, dar şi celui care oferă. Însă nimeni nu mai ţine cont de acest mic detaliu, atunci când intră în cabinetul medical. Rămâne doar pacientul, speranţa că diagnosticul nu va fi prea grav şi plicul cu bani care-l va asigura că doctorul se va ocupa cum trebuie de el.

De această slăbiciune, multe cadre medicale profită la maximum. Nu contează că este vorba despre un pensionar sau un copil. Nici dacă persoanele care vin la doctor sunt în şomaj sau au un salariu bun. Şpaga nu face discriminare, acceptă de la oricine. Partea bună este că mai poate, uneori, să-şi ajusteze pretenţiile pe măsura posibilităţilor pacientului, dar şi aici posibilitatea de a beneficia de un “discount” este relativ mică.

În premieră pentru un cotidian românesc, evz.ro lansează o provocare tuturor cititorilor de a ne prezenta situaţiile în care au trebuit să dea şpagă cadrelor medicale şi ce sume au fost necesare. Cadrele medicale sunt aşteptate, sub anonimat, să ne prezinte care sunt motivele pentru care acceptă să ia şpagă, dacă pacientul vine pregătit cu plicul şi insistă ca doctorul să-l primească sau i se cere acestuia o sumă anume, despre ce sume se vorbeşte şi care este traseul acestor bani în spitale.

În această săptămână vă vom prezenta situaţia şpăgilor din spitale, motive care ar trebui să vă descurajeze să daţi şpagă şi vă vom spune ce trebuie să faceţi dacă sunteţi puşi în situaţia în care trebuie să daţi şpagă. Vă aşteptăm cu interviuri realizate cu reprezentanţi ai Executivului, iniţiatori de campanii împotriva acestui fenomen, urmând ca la final să analizăm, pe baza reacţiilor şi a dezvăluirilor cititorilor noştri, fenomenul de şpagă în România, atât la nivelul sistemului medical, cât şi al altor domenii.

Mâine, puteţi citi pe www.evz.ro un articol detaliat despre fenomenul şpăgii în spitale.

CITIŢI ŞI ALTE CAMPANII EVZ:  Cancerul nu înseamnă condamnare la moarte E corect să ucizi pentru lux?

CITIŢI ŞI: Corupţia şi politica, totuna pentru români EDITORIALUL EVZ: Vă mai interesează lupta cu corupţia?