România este printre statele europene cu cel mai mare deficit al cunoaşterii ştiinţifice, unul chiar "cronic", arată cercetarea "Publicul şi ştiinţa".

Potrivit acesteia, "aproximativ 80% din populaţia României nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ". Ca atare, în context european, românii sunt mai puţin "alfabetizaţi" din punct de vedere ştiinţific, susţin autorii studiului.

În 2005, România ocupa locul 24 din 29 de ţări europene la acest capitol, potrivit Eurobarometrului special 224, iar tendinţa s-a păstrat şi anul trecut, arată cercetătorii. Concret, în 2005, conaţionalii noştri au răspuns corect, în medie, la 6,6 din lotul de 13 întrebări de cunoştinţe generale, în timp ce la nivelul Uniunii Europene media a fost de 8,2 răspunsuri corecte.

În 2009 însă, media răspunsurilor corecte date de români a fost de 6,5 din 13 şi doar aproximativ o persoană dintr-o sută a răspuns corect la toate cele 13 întrebări de cunoaştere ştiinţifică factuală. În plus, cel puţin unul din trei români are cunoştinţe precare de genetică, fizică sau medicină, subliniază autorii studiului.

Oxigenul şi continentele, prietenii românilor

În plus, majoritatea românilor intervievaţi anul trecut au ştiut să răspundă corect doar la patru întrebări de cunoaştere ştiinţifică. Cercetătorii au fost uimiţi de faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului, chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%).

În schimb, cel mai mare scor a fost obţinut de români la întrebarea legată de provenienţa oxigenului – 89% au ştiut că este produs de plante -, în timp ce 79% au răspuns corect la întrebarea privind mişcarea permanentă a continentelor.

E drept că 66% dintre conaţionalii noştri nu cunosc efectul antibioticelor, 34% nu ştiu că tatăl este cel care determină sexul copilului, dar cred că laptele radioactiv devine sigur pentru consum prin fierbere. În plus, 30% spun că primii oameni au trăit în epoca dinozaurilor.

La fel de uimitor a fost pentru cercetători şi faptul că, spre deosebire de cehi, care au mai puţini ani de şcoală, dar au dat mai multe răspunsuri corecte, românii şi bulgarii se află sub media europeană la capitolul "cunoştinţe ştiinţifice", "indicând o eficienţă redusă a sistemului educaţional românesc – aşa cum a funcţionat acesta în ultimele decenii".

Oamenii de ştiinţă, "periculoşi"

Studiul a mai relevat şi faptul că mai mult de jumătate dintre români cred că oamenii de ştiinţă sunt "potenţial periculoşi, pentru că ar putea avea prea multă putere".

Trei sferturi spun că ştiinţa le schimbă viaţa prea repede, iar 59% consideră că omenirea se bazează prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă. Concluzia cercetătorilor: avem unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică în context european, dar unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase din Europa.

Mai mult, credem în miracole sau în oamenii posedaţi de diavol, dar şi în para şi pseudoştiinţe, precum horoscopul. Toate acestea, pe lângă o acceptare ridicată a superstiţiilor.

Pericolul, susţin specialiştii, este ca societatea românească să nu mai poată evolua, ca dezvoltare socio-culturalo-economică: "O naţiune are cu atât mai multe şanse de dezvoltare economică, de prosperitate şi de împlinire a principiilor democratice cu cât mai mulţi cetăţeni şi conducători ai săi dispun de un stoc minim acceptabil de cunoaştere ştiinţifică".


"Stocul public de cunoaştere ştiinţifică din România relevă un deficit ştiinţific accentuat: aproximativ 80% din populaţie nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ."
STUDIU, "Publicul şi ştiinţa", 2010

ÎN TOP

Conaţionalii noştri, credincioşii Europei

Deşi nu stă bine la capitolul cunoaştere ştiinţifică, ţara noastră a obţinut punctajul maxim în ceea ce priveşte credinţa religioasă. Astfel, românii sunt poporul european care se roagă cel mai mult şi ocupă locul patru în topul statelor UE în ceea ce priveşte mersul la biserică, arată studiul "Publicul şi ştiinţa".

În plus, aproximativ patru din cinci români cred că "există miracole, fenomene ce nu ţin de ştiinţă" şi doi din trei consideră că Biserica nu greşeşte niciodată în ceea ce spune.

O mare încredere o au conaţionalii noştri şi în horoscoape şi numere norocoase, indicând o aplecare mai degrabă către ştiinţele oculte. Concret, 22% dintre români considerau, în 2005, că horoscopul este "foarte ştiinţific", aceasta fiind cea mai ridicată rată din UE, după Cipru, iar aproape 40% dintre ei cred acum că zodia ne influenţează personalitatea. Iar în numere norocoase cred jumătate dintre români. Nu lipsesc din credinţa comună deochiul sau banii care "vin când te mănâncă palma".