Sursa foto: Unsplash
Din cuprinsul articolului
Românii se află în topul europenilor care petrec cel mai mult timp la serviciu. Conform datelor Eurostat, durata medie a programului săptămânal de lucru în Uniunea Europeană pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani a fost de 36 de ore anul trecut, în scădere față de 37 de ore în 2014.
Românii, printre europenii cu cel mai mare număr de ore lucrate săptămânal. Cât timp petrec la locul de muncă
Datele arată diferențe semnificative între statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, cel mai mare număr de ore lucrate a fost înregistrat în Grecia (39,8 ore). Angajații din Bulgaria lucrează 39 ore pe săptămână, iar cei din Polonia petrec 38,9 ore la serviciu.
Salariații din România ajung să petreacă 38,8 ore la locul de muncă. La polul opus, Țările de Jos au înregistrat anul trecut cea mai scurtă durată medie a săptămânii de lucru, cu 32,1 ore. Urmează Danemarca, Austria și Germania, fiecare cu o medie de 33,9 ore pe săptămână.
Ce arată cifrele de anul trecut
În 2024, cele mai lungi săptămâni de muncă din Uniunea Europeană s-au înregistrat în sectorul agricol, silvicultură și pescuit (41,2 ore), minerit și activități extractive (38,8 ore) și construcții (38,7 ore).
Angajați IT. Sursa foto: Freepik
În schimb, cele mai scurte săptămâni de muncă au fost în activitățile desfășurate în gospodării (26,7 ore), educație (31,9 ore) și în domeniul artelor, divertismentului și activităților recreative (32,9 ore).
Românii nu mai vor să lucreze în weekend
Un raport recent arată că România a înregistrat o scădere semnificativă a procentului angajaților care lucrează în weekend, de la 28,6% în 2016 la 18,1% în 2023.
În 2023, peste 20% dintre angajații din Uniunea Europeană au lucrat în weekend. În plus, 22,4% dintre ei au declarat că sunt obișnuiți cu acest program. Munca în weekend este frecventă în agricultură, silvicultură și pescuit(49,5%), precum și în rândul angajaților din servicii și vânzări (48,9%). Lipsa interesului pentru munca în weekend poate fi asociată cu salariile mici.
România se află printre țările cu cele mai mici costuri salariale din Uniunea Europeană. O altă cauză este legată schimbarea valorilor generaționale, tinerii români, în special din Generația Z, punând un accent mai mare pe echilibrul între viața profesională și cea personală.
De asemenea, lipsa motivației și a perspectivelor de carieră joacă un rol important. Mulți angajați români consideră că munca suplimentară nu este suficient recompensată.
