Românii încep să meargă la propria universitate

Academia Mihăileană - denumită astfel după numele lui Mihail Sturdza, domn al Moldovei (1834-1849) - a fost inaugurată, la Iaşi, la 16/28 iunie 1835.

A fost o instituţie de învăţământ cu dublu caracter - preuniversitar şi universitar - şi totodată instituţia de învăţământ de nivelul cel mai înalt care a funcţionat în Principate până în 1860.

Mihail Sturdza, fost membru al Epitropiei Învăţăturilor publice, sprijinise în această calitate dezvoltarea şcolii naţionale, iar după venirea sa la tron, în 1834, au fost luate măsuri mai energice pentru înfiinţarea Academiei.

Profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ş.a.) şi străini au ţinut la Academia Mihăileană cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, matematică, inginerie, agronomie ş.a.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională

La 24 noiembrie/6 decembrie 1843, Mihail Kogălniceanu rostea memorabilul "Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională" la Academia Mihăileană din Iaşi.

Citește și Închiderea cursului de istoria românilor la ordinul consulului rus

În cadrul acestuia, cunoscutul om politic, istoric şi scriitor definea istoria şi rolul ei în cristalizarea conştiinţei naţionale, se menţionează în volumul "Istoria României în date" (Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 2003).