O delegaţie a românilor de pe Valea Timocului din Serbia, care se află în aceste zile la Arad, şi Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, cer autorităţilor române ca în dosarul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană să fie inclusă rezolvarea situaţiei românilor din Timocul Sârbesc.
„Ungaria şi România au demonstrat că două ţări pot rămâne prietene, deşi la un moment dat, una din ele dă temă celeilalte să rezolve problema minorităţilor. E cazul ca România, cu fermitate, să introducă o piesă în dosarul de aderare a Serbiei la UE, prin care să spună că Serbia trebuie să acorde dreptul de studiu în limba maternă, româna, în şcolile unde au solicitat, să recunoască Biserica Ortodoxă Română", spune Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din România. Românii din Timoc se plâng că nu au voie să înveţe şi să vorbească româneşte, nu au şcoli şi nici biserici în limba lor, spre deosebire de cei 30.000 de români din Voivodina, care au toate drepturile, încă de la Maria Teresa. Preşedintele Federaţiei Românilor din Timoc, Duşan Pârvulovici (foto), estimează că acolo locuiesc peste 300.000 români.
„Ni s-a spus (din Serbia - n.r.) că românii în Voivodina au toate drepturile, dar în Timoc locuiesc vlahii, care nu au nicio legatură cu românii. Mi se pare, că aici a rămas fără un răspuns al statului românesc, să spună da, noi şi pe cei din Timoc, pe care voi îi numiţi vlahi, noi îi (re)cunoaştem ca pe români. Cred că aici este puţin o problemă", constată cu amărăciune Duşan Pârvulovici.
Recomandările noastre
