Plecarea lui "Il Cavaliere" din fruntea guvernului le dă speranţe conaţionalilor noştri din peninsulă. Aceştia se aşteaptă la dezgheţarea creditării şi la revirimentul sectorului construcţiilor.
Aproape un milion de români- 968.576 - trăiesc în Italia, potrivit datelor furnizate, la începutul anului, de Institutul Naţional de Statistică de la Roma. În realitate însă, numărul lor este dublu şi cei mai mulţi o duc tot mai greu din cauza crizei din sectorul construcţiilor.
Criza politică nu a făcut decât să o adâncească pe cea economică, motiv pentru care aşteptata înlocuire a lui Silvio Berlusconi cu tehnocratul Mario Monti nu poate fi decât o veste bună.
"Ne aşteptăm la semnale pozitive pe bursă, la relansarea creditării şi, implicit, a sectorului construcţiilor. Primele semnale pozitive au apărut încă de vineri", a declarat, pentru EVZ, vicepreşedintele Partidului Identitatea Românească, Adrian Grigor.
Potrivit acestuia, venirea economistului Mario Monti, fost comisar european, la conducerea executivului italian este unica soluţie în situaţia actuala, Italia fiind nevoită să recâştige încrederea pieţelor financiare internaţionale.
Probleme pe termen scurt
Pentru românii din Italia, unde majoritatea bărbaţilor lucrează în construcţii şi femeile ca menajere, marea problemă este că a dispărut "posibilitatea de a acumula capital pe termen scurt": nu mai pot strânge rapid o sumă de bani cu care să se întoarcă în ţară şi să îşi construiască o casă ori să îşi pună pe picioare o afacere, explică Grigor.
Partidul al cărui vicepreşedinte este s-a aliat, la nivel local, cu formaţiunea lui Berlusconi, însă această decizie nu a influenţat prea mult viaţa românilor din peninsulă.
Prin urmare, la nivel, politic, nu se schimbă mare lucru pentru aceştia în urma plecării lui Berlusconi din guvern. "Nu suntem suficient de închegaţi politic pentru ca demisia lui Berlusconi să ne influenţeze", a conchis Adrian Grigor.
"Trebuia să demisioneze mai devreme"
Vicepreşedintele Ligii Românilor din Italia, Marian Mocanu, atrage atenţia că românilor le va fi bine doar pe termen mediu şi lung. Pe termen scurt, viitorul premier va trebui să implementeze măsurile din pachetul de austeritate adoptat, săptămâna trecută, în Parlament.
Este vorba, printre altele, de creşterea TVA-ului de la 20% la 21%, de scumpirea carburanţilor şi de îngheţarea salariilor din sectorul public până în 2014. "E un lucru bun că Silvio Berlusconi şi-a dat demisia. Trebuia să o facă mai devreme", a apreciat Mocanu.
Soluţia "Super Mario"
Supranumit "cardinalul" şi numit senator pe viaţă, miercurea trecută, de preşedintele italian Giorgio Napolitano, Mario Monti (68 de ani) şi-a croit o reputaţie de competenţă şi independenţă în funcţia de comisar european, pe care a deţinut-o în perioada 1995-2004. A fost comisar european pentru piaţa internă, servicii financiare, fiscalitate şi uniune vamală, în exe cutivul comunitar condus de Jacques Santer, apoi a primit portofoliul concurenţei în Comisia Europeană condusă de Romano Prodi. Într-un articol din februarie 2000 intitulat "Super Mario, publicaţia britanică "The Economist" îl prezenta drept "unul dintre cei mai puternici birocraţi europeni" şi "mai degrabă un adept al persuadării decât al polemicii". Susţinut de partidul lui Berlusconi, Poporul Libertăţii, Mario Monti ştie ce are de făcut. "Trebuie să facem reforme nepopulare", declara el, pe 23 septembrie. 58% dintre italieni spun că ar avea încredere într-un guvern condus de Mario Monti, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Piepoli. Citiţi şi:
- Berlusconi a demisionat. Preşedintele italian începe consultările pentru numirea unui nou prim-ministru
- Mario Monti, însărcinat de preşedintele Italiei cu formarea noului guvern
- Presa străină: demisia lui Berlusconi şi cea a lui Papandreou, momente de criză în UE
Recomandările noastre
